Google Translate

marți, 29 noiembrie 2011

Rusine să vă fie,sforarilor! Pensionarii militari, bătaia de joc a unor netrebnici. UPDATE


Consiliul Fiscal dă dreptate Ziarului Financiar
care a ridicat problema creşterii cheltuielilor cu pensiile speciale ca urmare a reformei pensiilor. Explicaţia este că recalcularea pensiilor s-a făcut acordând câte doi ani vechime pentru fiecare an de lucru pentru cadrele MAI, MApN şi serviciile secrete. Aşa se face că un pensionar "special" în vârstă de 43 de ani ajunge să aibă 45 de ani vechime, aşa cum arată decizia de pensionare alăturată.

Ziarul Financiar a scris, în urmă cu două săptămâni, că reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale poliţiştilor, militarilor şi lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, aşa cum şi-a asumat Guvernul.

Consiliul Fiscal a arătat o săptămână mai târziu că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei.

Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. În privinţa pensiilor speciale, explicaţia a fost găsită: pensionarilor "speciali" li s-a calculat, pentru un an de muncă, doi ani de vechime, după cum reiese dintr-o decizie de recalculare (facsimil).


Aşadar, în cazul unui locotenent colonel de 43 de ani, trecut în rezervă în 2008, i s-a calculat, în 2011, un stagiu de cotizare de 45 de ani, deşi el a lucrat doar 20 de ani. În baza acestui calcul, a obţinut o pensie brută de 2.654 lei/lunar, ceea ce înseamnă că el ia în mână o pensie de 2.230 de lei.

Această creştere explică în parte şi adâncirea deficitului fondului de pensii evidenţiată de ZF, care arăta în august, pe baza evoluţiilor cheltuielilor cu pensiile din prima jumătate a anului, că deficitul se va majora pe întreg 2011, în urma reformei pensiilor, cu 1 mld. euro faţă de 2010, adică cu o treime.

Deficitul fondului de pensii este aşteptat să ajungă în acest an la 3,5 mld. euro, adică la 2,7% din PIB-ul estimat la aproximativ 129 mld. euro.

Consiliul Fiscal dă dreptate Ziarului Financiar care a ridicat problema creşterii cheltuielilor cu pensiile speciale ca urmare a reformei pensiilor

Consiliul Fiscal - autoritate care sprijină Guvernul în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi a cărui opinie este obligatorie la aprobarea bugetului sau la rectificare - observă, analizând şi el diferenţa dintre declaraţiile iniţiale şi realitate, că demersul de recalculare nu a condus la economii, ci dimpotrivă la cheltuieli suplimentare.
"Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor speciale anticipa, conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159.000 de pensionari din această categorie (aproximativ 1 mld. lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1.755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011) la 2.289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%)",
 a precizat Consiliul fiscal condus de Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen-Bank.

La fundamentarea proiectului bugetului pentru 2011 fostul ministru al muncii Ioan Botiş nu a putut explica modul în care s-au alocat sumele pentru pensiile speciale, arătând că recalcularea s-a făcut şi se face nu de către casele de pensii ale căror date sunt publice, ci de către instituţiile implicate - respectiv Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi serviciile secrete. Aşadar, aceste instituţii au recalculat pensiile "în sus" întrucât, chiar dacă nu au contribuit deloc la sistemul de pensii, foştilor militari, poliţişti şi agenţi secreţi li s-a calculat ca vechime dublul perioadei lucrate, iar ca nivel de contribuţie toate veniturile obţinute în această perioadă ca şi cum ar fi fost "taxaţi" cu acel 9,5% obligatoriu în cazul angajaţilor de rând pentru toţi banii câştigaţi.


Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2012 arată că în România sunt 4,76 mil. pensionari cu pensii de asigurări sociale, care au o pensie lunară de 747 lei, şi 159.000 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, cu o pensie medie lunară de 2.289 lei. Pentru aceste pensii speciale se cheltuiesc 4,4 mld. lei, adică aproape 10% din întreg fondul alocat pensiilor în România (47 mld. lei).

Proiect de buget 2012: Pensiile speciale sunt cu 17% mai mari decât înainte de reformă

Fostul ministru al muncii Mihai Şeitan a explicat în felul următor majorarea deficitului de pensii în prima parte a anului. În urma reformei, a spus el, toate pensiile speciale au fost incluse în sistemul public. Dar nu toţi militarii sau activi care contribuie de acum înainte (li s-au majorat salariile cu exact suma cu care trebuie să contribuie) ar fi început încă din primele luni ale anului să o facă din cauza întârzierii în funcţionarea caselor de asigurări, în vreme ce toate pensiile au intrat automat în plată.

Alături de pensii, alte două fonduri de asigurări, cel de sănătate şi şomaj, apasă asupra bugetului de stat. Este de aşteptat ca acestea să acumuleze în 2011 un deficit de minimum 3,3% din PIB. Economistul Laurian Lungu de la Macroanalitica aprecia recent că, dacă se doreşte eliminarea deficitului, nu doar impozitarea tuturor pensiilor este soluţia, ci trebuie ca întreg fondul de pensii să fie redus cu procentul cu care el este deficitar, adică 28%.

Exemplu de recalculare a unei pensii speciale: decizie dată în ianuarie 2011
Un locotenent­-colonel în vârstă de 43 de ani, trecut în rezervă în 2008, are o vechime de 45 de ani muncă deoarece pentru fiecare din 20 de ani lucraţi într-o unitate militară a mai primit încă un an vechime, deci încă 20 de ani vechime, la care s-au adăugat şi studiile.

În acest fel punctajul de pensie obţinut este de 3,14 puncte, ceea ce înseamnă o pensie de 2.307 lei (3,14 X pensia medie).

Pensia sa totală este însă de 2.654 de lei pentru că se mai adaugă un "Ordin/Semn onorific pentru 20 de ani" de 347 de lei pe lună.

Aşa s-a întâmplat cu pensiile din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi Serviciile Speciale.
Prima Sursa a rusinoasei manipulari, dezinformari,
incaierarii generalizate: Ziarul Financiar



Pensia medie plătită celor 159.000 de foşti militari, poliţişti şi angajaţi ai serviciilor de informaţii a crescut după recalculare cu peste 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei pe lună, deşi Ministerul Muncii anticipa o reducere, se arată în opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de buget.
"Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor speciale anticipa, conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159.000 de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1.755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011) la 2.289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%)",
precizează Consiliul Fiscal.

Potrivit unei expuneri de motive ataşate proiectului de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2012, la stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor s-au avut în vedere 4,76 milioane de pensionari de asigurări sociale plătiţi prin Casa Naţională de Pensii Publice, cu o pensie medie lunară de 747 lei şi 159.000 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, cu o pensie medie lunară de 2.289 lei.


Grav! Deosebit de GRAV!
Ordinara manipulare si dezinformare
a facut "deliciul stirilor" tuturor gugustiucilor!
Click aici:

Specularea in mod mizerabil a unui singur "document" si extrapolarea acestuia in mod tendentios la nivelul tuturor celor 159.000 pensionari, plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii,
este nu numai o JOSNICIE, este o CRIMA.
Admin


A doua Sursa a rusinoasei manipulari si dezinformari,
a incaierarii generalizate,
Autoritate Guvernamentala care fara a verifica temeinic
informatii de presa, opinii diversioniste ale unora sau altora,
arunca in piata publica spre lapidare,
159.000 de fosti militari!
Cui serveşte, în această ţară? Unde vreti a se ajunge?
Cine este Consiliul Fiscal ?!? - Urmati linkul!
[Un nou mentor, paznic, cioban la stana de incompetenti ai Guvernului!]
Nu sunt functionari publici, dar ii platim din bugetul de stat!
Admin

==============
REMEMBER
===========================
14 NOIEMBRIE 2011
CLICK AICI:

=========================
UPDATE
==============

1 Decembrie 2011

==================

(Click pentru mărire)

Shoriciu'deneamt spunea...
Cutremur de gradul opt in lumea informatiilor digitale !!
2 decembrie 2011, 22:53
=========
Multumesc, Shoriciu'deneamt!
Admin
================

Cainele, cel mai bun prieten al omului!

Iubiti animalele si copii!

luni, 28 noiembrie 2011

Ce-şi face omul cu mâna lui, lucru manual se cheamă. Mai nou, se numeşte handmade.


Plenul Senatului a decis miercuri, 23 noiembrie, cu 112 voturi pentru, 5 abţineri şi 2 voturi împotrivă, că Mircea Geoană şi-a pierdut, de drept, statutul de membru al Biroului Permanent şi preşedinte al Senatului.
După aflarea deciziei, Geoană s-a închis în biroul său.


Bătălia pentru preşedinţia Senatului a fost câştigată de PDL.
Democrat-liberalul Vasile Blaga, susţinut de Coaliţie, a fost ales preşedinte al Senatului, invingându-l pe contracandidatul său, Titus Corlăţean, propus de USL.
Blaga a întrunit 69 voturi "pentru" şi 63 "împotrivă".

Vasile Blaga este noul şef al Senatului.
Votul a fost secret. Senatorii din ambele tabere s-au mobilizat pentru a participa la vot, însă au fost şi absenţi: Verestoy Attila, de la UDMR, care ar avea probleme de sănătate şi Miron Mitrea, de la PSD. La rândul său, fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, a anunţat că nu va participa la vot.


Tensiunile nu au ocolit Coaliţia astăzi, PDL fiind obligat să cedeze UDMR şefia SGG, în schimbul susţinerii lui Vasile Blaga la preşedinţia Senatului.


Cu şansele cele mai mari să devină al doilea om în stat, Vasile Blaga îşi face, astfel, revenirea în prima linie a politicii, acolo de unde căzuse în urmă cu şase luni.

Secretar general al PD, ulterior al PDL, Blaga este considerat unul din principalii artizani ai victoriilor portocalii din ultimii ani, dar şi ai succeselor electorale ale lui Traian Băsescu. Deşi, cu acesta din urmă, nu are relaţii din cele mai bune.

Senatorul PDL Vasile Blaga a declarat, fiind întrebat de jurnalişti dacă a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe tema preluării preşedinţiei Senatului,
că el a discutat de mai multe ori cu şeful statului.


Asa cum se cuvine,
Felicitari Domnului Vasile Blaga,
noul Presedinte al Senatului Romaniei
Admin

duminică, 27 noiembrie 2011

Vladimir Putin, pune PUNCT amestecului in treburile interne. Romani, luati aminte! In 2012 si noi avem alegeri


Premierul rus, Vladimir Putin,
desemnat duminică de partidul de Guvernământ, Rusia Unită,
drept candidat la prezidenţialele din 2012,
 a avertizat ţările străine să nu se amestece în alegerile ruse,
cu o săptămână înaintea scrutinului legislativ, relatează AFP.

Putin a declarat, în cadrul unui congres la Moscova al partidului său,
 că ţări străine plătesc ONG-uri în Rusia
"pentru a influenţa cursul campaniei electorale din ţară".
El a apreciat că este vorba despre o
"muncă inutilă, bani aruncaţi pe fereastră".
"Ar fi de preferat să folosească aceşti bani pentru a plăti deficitul ţărilor lor şi să înceteze să mai cheltuie banii pentru politici externe costisitoare şi ineficiente",
a adăugat el, într-o aparentă referire la ţări europene şi la SUA.
"Toţi partenerii noştri străini trebuie să înţeleagă că Rusia este o ţară democratică, un partener de încredere, un partener previzibil, cu care se poate şi trebuie să se ajungă la un acord",
a subliniat Putin.

Organziaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a indicat în octombrie că a fost invitată oficial să monitorizeze alegerile legislative din Rusia de la 4 decembrie, dar a subliniat că numărul observatorilor săi a fost limitat de Moscova.

Sursa :



MEHEDINTI Blog online - Open Access publishing


In 2012, Alegeri si in Romania
In contextul evolutiei evenimentelor, poate cele mai importante
din scurta istorie a "democratiei originale",
De luat aminte!
Admin

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

România, săraca țară bogată! Informatii pretioase, din ce in ce mai rare. Treziţi-vă români!


In Romania exista peste 20 miliarde tone de resurse minerale neexploatate: minereuri feroase, neferoase, sare, nemetalifere, nisipuri, pietrisuri si roci ornamentale, potrivit datelor oferite agentiei NewsIn de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). In aceste conditii, specialistii din domeniul industriei considera ca redeschiderea perimetrelor de exploatare miniera ar putea contribui la dezvoltarea economiei, iar exploatarile ar putea deveni viabile din punct de vedere economic prin sprijinirea initiativelor private si prin investitii in tehnologie moderna.


Inchiderea minelor, o problema cu impact economic si social

Reforma economica in minerit a cunoscut dupa 1990 cele mai dramatice procese de restructurare industriala desfasurate la nivel national.

Lipsa unei strategii viabile pentru minerit, in momentul declansarii proceselor de reforma, la care s-au adaugat conjuncturi financiare defavorabile (pretul la bursa al produselor miniere metalifere) au condus la inchiderea operationala a majoritatii activitatilor miniere din acest domeniu.

Astfel, daca ne referim numai la extractia de minereuri neenergetice, fata de anul 1989, cand productia era de 21,5 milioane tone, in anul 1997 s-au produs 9,9 milioane tone, iar in anul 2007 productia a scazut la 0,05 milioane tone, afectand in mod negativ deficitul comercial si deficitul curent al Romaniei.

Daca inainte de 1990 existau peste 65.000 in industria miniera neenergetica, din peste 175.000 mineri in intreg sectorul minier, in prezent mai lucreaza numai 1.000 de mineri, spun reprezentantii sindicatelor.


Uniunea Europeana, atenta la resursele minerale

Si in alte tari din Europa are loc o ampla restructurare in industria miniera, in contextul in care pretul metalelor pe piata globala este in continua crestere si aproximativ 70% din industria prelucratoare europeana depinde de substantele extrase.

In legatura cu acest subiect, Gunter Verheugen, vice-presedintele Comisiei Europene (CE) si comisarul responsabil cu politicile industriale afirma in informarea CE din luna iunie 2007 ca in cazul minereurilor metalice, capacitatea Europei de a-si asigura aprovizionarea din exploatarile miniere domestice este foarte limitata. Pentru a avea o imagine, 177 de milioane de tone de minereuri metalice au fost importate de Uniunea Europeana in 2004 cu o valoare totala de 10,4 miliarde de euro, comparativ cu productia de minereuri metalice a Uniunii Europene de aproape 30 de milioane de tone.


20 miliarde tone de resurse minerale, ramase neexploatate in Romania

ANRM estimeaza ca in Romania exista peste 20 miliarde tone de resurse minerale care nu au fost exploatate: minereuri neferoase (resurse posibile: 2,21 miliarde tone), minereuri feroase (resurse posibile: 58,6 milioane tone), sare (resurse posibile: 16,96 miliarde tone), nemetalifere (resurse posibile: 292,8 milioane tone), nisipuri si pietrisuri (resurse posibile: 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse posibile: 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmura).

Din acest motiv, Comisia pentru Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor si Confederatia Sindicala Nationala Meridian impreuna cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) organizeaza regulat o serie de actiuni (conferinte, consfatuiri si dezbateri) prin care se incearca constientizarea factorilor politici de necesitatea redeschiderii perimetrelor de exploatare miniera. Acestea ar putea deveni viabile din punct de vedere economic prin sprijinirea initiativelor private si prin investitii in tehnologie moderna, considera specialistii.

Presedintele Confederatiei Sindicale Nationale Meridian, Ion Popescu sustine ca este necesara atat simplificarea procesului administrativ printr-o mai buna reglementare, cat si modificarea Legii Minelor nr. 85/2003, in vederea scurtarii perioadei de aprobare a licentelor de exploatare negociate prin eliminarea obligativitatii aprobarii de catre Guvern.

"Minele trebuie redeschise. Redeschiderea minelor ar creea locuri de munca stabile si ar contribui la dezvoltarea durabila, care este un proces continuu al schimbarii sociale atat la nivelul comunitatilor cat si la nivel global", a declarat pentru NewsIn Ion Popescu.

In sprijinul afirmatiei sale, acesta spune ca metalele si mineralele contribuie la crearea unei infrastructuri moderne in educatie, sanatate, telecomunicatii, transporturi si in industria de aparare. De exemplu, o casa poate contine pana la 150 de tone de minerale, incorporate in ciment, lut, ghips, carbonat de calciu, sticla, vopsea, ceramica, tigle si tone de metale. De asemenea, 50% dintre vopsele si hartie sunt constituite din minerale. Ceramica si sticla au pana la 100% minerale.

In sectorul de exploatare a substantelor minerale isi desfasoara in prezent activitatea 379 operatori economici, dintre care 16 sunt cu capital de stat si 363 cu capital privat.

Astfel, in domeniul exploatarii carbunelui isi desfasoara activitatea doua companii nationale, respectiv Societatea Nationala a Lignitului Oltenia – SNLO si CNH Petrosani, cele trei complexuri energetice din Oltenia – Turceni, Rovinari si Craiova si o societate nationala, respectiv SNC Ploiesti; in sectorul minereurilor metalifere, doua companii nationale, respectiv Minvest Deva si Remin Baia Mare, patru societati comerciale, respectiv Moldomin Moldova Noua, Cupru Min Abrud, Baita Stei si Bucovina Min Vatra Dornei, plus cinci operatori minieri cu capital privat; in cel al substantelor nemetalifere si roci utile sunt 330 operatori minieri cu capital privat; in domeniul substantelor radioactive activeaza Compania Nationala a Uraniului Bucuresti; in exploatarea zacamintelor de sare actioneaza o societate nationala, adica SN Sarii Bucuresti, iar in ceea ce priveste resursele de apa minerala, o societate nationala, respectiv Societatea Nationala a Apelor Minerale - SNAM Bucuresti si 28 operatori cu capital privat.


Minele cu capital de stat sunt inregistrate ca societati comerciale,
al caror administrator este
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Aceasta, in calitate sa de administrator, a scos la privatizare in 2008 mai multe dintre societatile din domeniul resurselor minerale, precum Cupru Min Abrud, Moldomin Moldova Noua, Baita Stei, Minbucovina Vatra Dornei, Societatea Nationala a Sarii Bucuresti, Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului CNCAF "Minvest" Deva, Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase CNMPM "Remin" Baia Mare, Societatea Nationala a Apelor Minerale Bucuresti.

In prezent, activitatea de extractie se desfasoara in 25 de mine, 37 cariere si sapte saline, iar cea de preparare in noua uzine.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), in prezent ar exista 1.900 zacaminte cu substante utile neenergetice. Mineralele neenergetice se clasifica in: minerale metalice (cupru, fier, argint etc), minerale industriale (sare, feldspat, caolin etc) si minerale de constructii. Principalele substante din evidenta fondului de resurse/rezerve sunt minereurile (minereurile de fier, mangan, cupru, minereurile polimetalice, auro-argentifere si un minereu de molibden), mineralele industriale (sare, turba, talc, bentonite, diatomite, feldspat) si rocile industriale (calcare, creta, cuartite, gresii, andezit, granit, marmura, nisipuri, argile, pietris, gips).

ANRM este institutia guvernamentala responsabila cu acordarea licentelor de exploatare miniera. Durata maxima pentru licenta de exploatare este de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu perioade succesive de cinci ani.

Sursa: NewsIn

Publicat: 8 Septembrie 2008


SUNTEM PREA SĂRACI, ÎNTR-O ŢARĂ ATAT DE BOGATĂ.
Jefuita inimaginabil, in cei 22 de ani de capitalism bezmetic!
Cititi cu ATENTIE.
Sunt informatii pretioase, din ce in ce mai rare.
Români, treziti-va!
Admin
==================
Actualitatea politica in Romania.
Demagogie cat vezi cu ochii!
Tembelizarea electoratului isi tureaza la greu motoarele!
[O imagine valoreaza cat o mie de cuvinte!]
============

No comment!
Admin

joi, 24 noiembrie 2011

Români, treziti-va! Apocalipsa preturilor este aproape! Atat de aproape ...


News: Românii au băut aproape 60 de milioane de litri de spirtoase în acest an ...


Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România a cărui activitate a fost grav afectată de secetă anul acesta, se pregăteşte de negocieri în vederea creşterii preţurilor pe contractele directe de vânzare a energiei, compania fiind de altfel angrenată şi în discuţii cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru scumpiri la electricitatea livrată populaţiei.

Vânzarea energiei hidro, cea mai ifetină din România, pe contracte directe, cum este cel cu Energy Holding, dar şi pe segmentul reglementat, la preţuri mai mici decât cele practicate pe piaţă sau chiar decât costurile, au anulat potenţiale câştiguri de peste 350 de milioane de euro numai în perioada 2009-2010, după cum arată calculele făcute de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica.

Scumpiri pentru toţi

"Toate contractele care expiră în 2015-2018 au clauze de rediscutare a preţului. Intenţia noastră este de a ajunge la nivelul pieţei. Dacă cei cu care iniţiem aceste discuţii nu acceptă majorările de preţ şi contractele ne permit, le vom întrerupe livrările. Negocierile pornesc cu o majorare de 3,5%, iar noi vrem să ajungem la un preţ cât mai apropiat de piaţă",
a declarat Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica, în cadrul unei conferinţe organizate de Forum Invest.

El nu a spus concret ce înseamnă nivelul de preţ al pieţei şi nici preţul mediu cu care Hidroelectrica îşi vinde aproape 70% din producţie pe contracte directe către firme precum Energy Holding, Alpiq (Elveţia) sau Alro.

Totodată, şeful Hidroelectrica a mai precizat că a cerut majorări de preţ de la ANRE şi pentru energia pe care o livrează pe segmentul reglementat, unde sunt incluse populaţia şi micile companii şi unde producătorul de energie vinde sub costuri.a mai precizat Trihenea, care înainte de a prelua conducerea companiei a fost prefectul Sibiului, localitate de unde este actualul ministru al economiei Ion Ariton.
"Am cerut majorarea preţului cu un procent important, de până la 50%",
Cum au dispărut 350 milioane de euro

Contractele directe ale Hidroelectrica, semnate la începutul anilor 2000 şi care, în unele cazuri au fost prelungite până în 2018, au iscat o serie de controverse de-a lungul timpului, compania fiind acuzată că-şi vinde energia la un preţ mult prea mic comparativ cu cât ar obţine dacă ar ieşi cu întreaga cantitate pe bursa de energie. Pe de altă parte, managementul Hidroelectrica a motivat încheierea acestor contracte prin necesitatea obţinerii unor garanţii pe termen lung privind încasările, contractele directe fiind singura modalitate de garantare a unor împrumuturi necesare pentru susţinerea activităţii companiei.

Totuşi datele publicate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, arată că prin politica de vânzare a energiei pe contracte directe compania a renunţat numai în perioada 2009-2010 la câştiguri de peste 350 de milioane de euro, bani care la fel ar fi putut fi folosiţi pentru susţinerea dezvoltării companiei.
"În 2009, Hidroelectrica a vândut 11,7 TWh prin contracte bilaterale la un preţ mediu de 102 lei pe MWh, pierzând astfel câştiguri de 133 de milioane de euro. În 2009, Hidroelectrica a vândut 3,4 TWh pe piaţa reglementată la un preţ mediu de 83 de lei pe MWh, renunţând la profituri de 61 de milioane de euro",
 arată calculele Fondului Proprietatea. Anul trecut, prin aceleaşi căi, Hidroelectrica a pierdut 100 de milioane de euro vânzând 14,9 TWh pe contracte directe la un preţ mediu de 122 de lei pe MWh şi 62 de milioane de euro pe segmentul reglementat prin vânzarea a 4 TWh la un preţ mediu de 86 de lei pe MWh. Astfel, numai în doi ani de zile, Hidroelectrica a renunţat la profituri de peste 350 de milioane de euro din simplul motiv că energia nu a fost vândută la preţul pieţei.

Reprezentanţii Fondului Proprietatea văd o singură soluţie pentru reglarea acestei situaţii: listarea sau privatizarea companiei.
Sursa:
Ziarul Financiar
===================


În ultimii doi ani, Hidroelectrica a pierdut peste 230 milioane de euro din cauza contractelor dezavantajoase, potrivit Fondului Proprietatea
 Joi, 24 Noiembrie 2011

Ce factură la curent ne pregătesc „băieţii deştepţi"
„Dacă nu se anulează contractele băieţilor deştepţi, vom plăti facturi mai mari la curent electric",
spuneau zilele trecute reprezentanţii Fondului Proprietatea, acţionarul minoritar de la Hidroelectrica. Avertismentul e pe cale să se adeverească: conducerea Hidroelectrica a cerut marţi creşterea preţului curentului livrat populaţiei cu până la 50%.
Cine sunt, aşadar, „vinovaţii"?

În timp ce contractele "băieţilor deştepţi" continuă să producă pagube consistente companiei, conducerea Hidroelectrica a solicitat ieri Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie acordul pentru majorarea preţului energiei furnizate populaţiei cu 50%. Dacă această solicitare va fi aprobată, românii ar putea plăti de la 1 ianuarie cu aproximativ 15% mai mult pentru factura la curent electric decât până acum (preţul final este stabilit în funcţie de mai mulţi indicatori). Directorul Hidroelectrica, Constantin Trihenea a cerut ieri „înţelegere" în ceea ce priveşte această solicitare:
„Întotdeauna am livrat pentru sectorul reglementat sub preţurile comerciale şi, uneori, chiar sub preţurile de producţie. Obiectivul nostru este să livrăm populaţiei energie ieftină, dar nu la nivel de jumătate de preţ. Avem nevoie de acoperirea costurilor şi sper că vom fi înţeleşi",
 a explicat directorul Hidroelectrica.


230 milioane de euro, pierderile produse de „băieţii deştepţi" către Hidroelectrica

Solicitarea conducerii Hidroelectrica vine în contextul în care acţionarul minoritar al acestei companii, majoritar de stat, Fondul Proprietatea, a avertizat că perpetuarea contractelor păguboase cu aşa-numiţii "băieţi deştepţi" va avea consecinţe negative asupra populaţiei.

În momentul de faţă, Hidroelectrica este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei, în proporţie de 80%, iar restul acţiunilor sunt în portofoliul Fondului Proprietatea (FP). Potrivit unor estimări ale reprezentanţilor FP, Hidroelectrica a pierdut în ultimii doi ani, din cauza contractelor păguboase încheiate cu firmele care intermediază energie, peste 230 de milioane de euro.
"La un preţ mediu de piaţă de 150 de lei/MWh, din aceste contracte bilaterale, la preţuri semnificativ sub cel al pieţei, pe baza informaţiilor publice furnizate de către Hidroelectrica până acum, estimăm pierderile companiei la 130 de milioane de euro din profit pe 2009, iar în 2010 profiturile pierdute au fost în jur de 100 de milioane de euro. Noi considerăm că Hidroelectrica ar fi trebuit să ofere aceste cantităţi de energie pe piaţă, într-un proces transparent de licitaţie şi să accepte cele mai bune oferte primite",
 e de părere Konieczny.

Preţul de piaţă: 150 lei/MWh, preţul pentru „băieţii deştepţi": 103 lei/MWh

Aşa-numiţii "băieţi deştepţi din energie" sunt în realitate firmele care cumpără curent electric ieftin şi-l revând mai departe la un preţ mult mai mare. Concret, aceste firme cumpără de la Hidroelectrica cu preţuri cuprinse între 103 lei şi 135 de lei/MWh, apoi revând cu un preţ mediu de 150 de lei/MWh. Paguba înregistrată de Hidroelectrica în ultimii ani rezultă din această diferenţă, dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare. Ceea ce vor reprezentanţii FP este ca Hidroelectrica să elimine intermediarii şi să vândă ea direct la preţul pieţei.

Acest lucru însă nu a fost dorit şi de către ultimii miniştri ai Economiei, care au prelungit de fiecare dată aceste contracte. Acelaşi lucru l-a făcut spre exemplu şi Adriean Videanu, în 2010, care spre finalul mandatului său a prelungit până în 2018 aceste contracte. Întrebat care au fost motivele pentru care a luat această decizie, Adriean Videanu s-a rezumat să ne răspundă în câteva cuvinte: "Ministrul nu se implică în politica comercială a nici unei companii din subordine". Cu alte cuvinte, fostul demnitar vrea să ne convingă astfel că managerul de la Hidroelectrica a decis de capul său să prelungească aceste contracte.

Actuala conducere a Hidroelectrica a refuzat să răspundă întrebărilor pe acest subiect trimise de RL, încă de săptămâna trecută.

Cine sunt „băieţii deştepţi" din energie


În acest moment există zece firme care, potrivit unui raport făcut public de "Fondul Proprietatea", cumpără curent electric de la Hidroelectrica la preţuri preferenţiale. În această listă există două mari companii considerate consumatori "strategici", Alro Slatina şi Mittal Steel, dar şi fime care se ocupă doar cu intermedierea curentului electric.
Iată topul, în funcţie de cantitatea de energie cumpărată:

ALRO Slatina a cumpărat anul trecut cea mai mare cantitate de energie, 3.104.910,58 de MWh, pentru care a plătit 348.874.415,50 de lei, adică 112,36 lei/MWh. În spatele ALRO se află miliardarul rus Vitali Matsitski.

Energy Holding se află pe locul al doilea, cu o cantitate de 2.609.352,76 MWh, pentru care a plătit 313.122.330,44 de lei, adică 119, 99 lei/MWh. Acţionariatul acestei firme se împarte între Energy Holding (Cyprus) Limited, 5%, şi B.V. Marken Investment & Trading Mit, 95%. Surse din piaţă susţin că firma este deţinută în continuare de către Bogdan Buzăianu, un apropiat al fostului ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu.

Alpiq RomEnergie (fost EHOL Distribution), care a achiziţionat 1.824.711,77 MWh, pentru care a plătit 218.354.877 de lei, adică 119,66 lei/MWh şi Alpiq RomIndustries, cu 1.576.984.58 MWh, pentru care a plătit 189.238.128,34 de lei, adică 119,99 de lei/MWh. Şi despre aceste două firme se spune că sunt controlate de către Bogdan Buzăianu.

Mittal Steel Galaţi a primit 1.737.600 MWh, pentru care a plătit 226.291.617 de lei, adică 130,23 de lei/MWh. Firma aparţine miliardarului indian Lakshmi Mittal.

EFT România a cumpărat 1.160.303, 96 MWh, pentru care a plătit 142.717.387,32 de lei, adică 123 de lei/MWh. Compania este controlată de concernul european EFT Group.

Euro-Pec a primit 401.192,05 MWh, pentru care a plătit 54.160.927,02 de lei, adică 135 de lei/MWh. Firma e deţinută de soţii Adrian Marcel şi Alina Comşa, apropiaţi ai deputatului PDL, Mircea Toader. Deputatul PDL a fost sunat ieri, dar a refuzat să comenteze.

Luxten a contractat 300.013,3 MWh, pentru care a plătit 40.501.794,83 de lei, adică 134,99 lei/MWh. Luxten e controlată de oamenii de afaceri Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu. Firma a primit numeroase contracte de la primării şi instituţii conduse de PDL.

Elsid Titu a cumpărat 178.333,99 MWh, pentru care a plătit 18.368.400,97 de lei, adică 103 lei/MWh. Această firmă este controlată de oamenii de afaceri Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu, prin societatea Metaleuroest.

Electrocarbon, 140.963,64 MWh, pentru care a plătit 14.519.255,33 de lei, adică 103 lei/MWh. Şi această firmă este controlată de către Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu.

Presiunile FMI


FMI a cerut recent instituirea unui management privat la companiile de stat, printre care şi Hidroelectrica, şi privatizarea unui pachet cât mai mare din acţiuni. Performanţa slabă de până acum şi contractele păguboase fac ca valoarea „de inventar" a companiei să fie de doar patru miliarde de euro. O evaluare făcută fie în funcţie de puterea instalată (7 Gw), fie după profitul potenţial (0,5-1 miliarde euro pe an)
indică o valoare reală de cel puţin 15 miliarde de euro.



Români, treziti-va!
Ne asteapta vremuri apocaliptice.
Admin

miercuri, 23 noiembrie 2011

Militarii, obligaţi de GUVERN să adere la un fond de pensii administrat privat


Cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul de apărare şi al administraţiei penitenciare sunt obligaţi să adere la un fond de pensii administrat privat în maximum şapte luni, cu excepţia celor a căror identitate este clasificată.



Obligaţia aderării la un fond de pensii administrat privat a fost instituită de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, intrată în vigoare marţi seară.

Actul normativ stabileşte că persoanele prevăzute la articolul 6, litera c, din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, au obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat în termen de şapte luni de la data intrării în vigoare a ordonanţei, în caz contrar urmând să fie repartizaţi aleatoriu de către Casa Naţională de Pensii Publice şi
casele de pensii sectoriale.


Persoanele aflate în această categorie, dar a căror identitate constituie informaţie clasificată, nu participă la fondurile de pensii administrate privat, se mai arată în actul normativ.

Cadrele militare au fost incluse anul trecut în sistemul public de pensii, prin Legea 263/2010, dar nu şi în Pilonul II de pensii private, din cauza problemelor legate de funcţionarea caselor de pensii sectoriale.

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea, a declarat recent că includerea cadrelor militare în Pilonul II este întârziată de "complicaţii neprevăzute", deoarece aplicarea efectivă a Legii 263/2010, prin efectul cărora militarii devin participanţi şi la fondul de pensii administrat privat, depinde de casele de pensii sectoriale, care nu sunt încă funcţionale din punct de vedere al resurselor umane şi materiale.

Cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii private obligatorii va fi majorată anul viitor de la 3% la 3,5% în 2012.

Numărul participanţilor la fondurile de pensii private obligatorii se ridică la circa 5,7 milioane de persoane, iar activele nete au depăşit 6,4 miliarde de lei.
Sursa: Mediafax.ro



În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbătrânire a populaţiei care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecţie socială, gestionarea sistemului public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiţie.

Astfel, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, s-a ridicat problema reformării acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, mai apropiată de cea din perioada activă, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a unor două componente noi, una obligatorie cealaltă facultativă, ambele administrate de către companii private.

CE ÎNSEAMNĂ REFORMA PENSIILOR?

• REFORMA pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă două surse de pensie (Pilonul II şi Pilonul III), suplimentar la pensia publică de Stat (Pilonul I).
• PILONUL II este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat, cu contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani
• PILONUL III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

PROGRES
Un sistem de pensii echilibrat va duce la:
• Eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale, de Stat
• Stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii private
• Dezvoltare pieţei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atât dezvoltarea pieţei de capital cât şi dezvoltarea proiectelor de investiţii lansate de Stat sau mediul privat, prin pârghiile oferite de piaţa de capital.

SCOP
Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) este asigurarea unei pensii private, care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării şi investirii de către companii private specializate, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia individuală de asigurări sociale.

DREPTURI şi AVANTAJE
Contribuţiile la fondurile de pensii private sunt nominale şi, imediat după ce sunt virate în contul salariatului, devin proprietatea acestuia.

Până la pensionare banii strânşi în contul fondului de pensii ales vor fi investiţi, prudenţial, de către o companie specializată, autorizată de către CSSPP. Puteţi să beneficiaţi de transferarea drepturilor dacă vă schimbaţi locul de muncă, domiciliul sau reşedinţa într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European. De asemenea, puteţi verifica activul personal în orice moment. Activele strânse în contul de pensie privată pot fi moştenite.

După pensionare aveţi dreptul:
•să utilizaţi activul personal pentru plata pensiei private;
•să vă primiţi pensia privată într-o rată unică sau eşalonată.

ÎMBUNĂTĂŢIRE
Spre deosebire de sistemul de Stat (Pilonul I) bazat pe solidaritatea între generaţii, de tip “pay as you go” (angajaţii plătesc acum pentru pensionarii de acum), unde nu există conturi individuale, iar banii sunt plătiţi imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente financiare, noile fonduri de pensii sunt constituite prin contribuţiile individuale ale participanţilor, fiind administrate de către societăţi private.

Sistemul privat de pensii propune ca banii participanţilor să fie investiţi pe termen lung şi nu cheltuiţi imediat, iar participanţii au drept de proprietate asupra contului personal în care li se strâng banii de pensie.


Statul român a introdus in 2007 sistemul de pensii private, după un model testat şi recomandat de Banca Mondială.

Primele contribuţii la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au fost colectate în luna mai 2007. 17 septembrie 2007, a marcat startul perioadei de aderare la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II).

CONTRIBUŢII
Sistemul pensiilor administrate privat este reglementat în România prin Legea nr. 411/2004. Aceasta prevede că angajaţii care contribuie la sistemul public de pensii şi care au vârsta până în 35 de ani sunt obligaţi să adere la un fond de pensii administrat privat, în timp ce angajaţii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani pot opta să adere la un astfel de fond.

În prezent fiecare angajat plăteşte o contribuţie de asigurări sociale (CAS) aferentă sistemului public de pensii, contribuţie echivalentă cu 10,5% din salariul brut al fiecărui contribuabil.

Contribuţia la un fond de pensii private nu instituie obligaţii financiare suplimentare pentru participanţi, ci este o parte din contribuţia individuală datorată la sistemul public de pensii. în prezent, cota transferată este de 2,5% (2010) urmând să ajungă la 6% în 2016.

Optând pentru o pensie privată, o parte din această contribuţie va fi redirecţionată către contul individual deschis in numele fiecarui participant la fondul de pensii private ales.

ATENŢIE ANGAJATORI!
• Pentru neachitarea la timp a obligaţiilor de plată reprezentând contribuţii de asigurări sociale, sunt prevăzute majorări de întârziere şi chiar măsuri de executare silită în vederea încasării sumelor cuvenite.
• Lunar, până cel târziu la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost depuse declaraţiile nominale, CNPAS (Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale) transmite către ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) informaţii privind declaraţiile nominale ale angajatorilor şi viramentele efectuate către fondurile de pensii private.
• Mai departe, ANAF, prin organele fiscale subordonate, va coordona activitatea de identificare a situaţiilor în care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, dispunând măsurile sancţionatorii prevăzute de lege.
• Corectitudinea angajatorilor este de maximă importanţă pentru buna funcţionare a sistemului de pensii private – pensii obligatorii şi pensii facultative. Angajatorii sunt obligaţi prin lege să depună declaraţiile privind contribuţiile angajaţilor la timp, pentru pensiile administrate privat (Pilonul II).
• Mai mult, un angajator este obligat să accepte virarea contribuţiilor în sistemul pensiilor facultative, în cazul în care angajaţii săi solicită acest lucru.




Cum pot afla valoarea contributiilor mele la fondul de pensii administrat privat?

R: Pentru a afla valoarea contributiilor la fondul de pensii privat obligatoriu trebuie sa va adresati in scris catre administratorul fondului la care ati aderat si acesta va va pune la dispozitie situatia tuturor depunerilor in contul dumneavoastra de pensii. De asemenea o mare parte dintre fonduri au pus la dispozitia clientilor lor solutii pentru obtinerea acestor informatii online. Mai multe detalii gasiti aici.

Care este partea din contributia de asigurari sociale (CAS) care se transfera la un fond de pensii administrat privat?
R: In primul an de functionare a sistemului privat de pensii obligatorii cota transferata este de 2%. In continuare cota de contributie se va majora la 6%, in termen de 8 ani de la inceperea functionarii, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an.

Trebuie sa platesc in plus fata de ce platesc acum?
R: Nu, contributia la fondul de pensii administrat privat nu instituie obligatii financiare suplimentare pentru tine, ea este parte din contributia de asigurari sociale pentru pensia publica.

Poate o persoana sa participe la mai multe fonduri de pensii administrate privat?
R: Spre deosebire de Pilonul III (pensiile private facultative), unde o persoana poate participa la mai multe fonduri, cu conditia ca nivelul contributiei totale sa nu depaseasca 15% din venitul sau brut, pentru Pilonul II (pensiile private obligatorii), o persoana nu poate participa decat la un singur fond de pensii.

Exista o garantare a contributiilor efectuate? Cine le garanteaza?
R: Fondurile de pensii administrate privat prezinta o serie de garantii care sa asigure buna lor functionare. In primul rand, un fond de pensii nu poate falimenta. Adminstratorii fondurilor de pensii sunt autorizati de catre CSSPP iar fondurile sunt in permanenta monitorizate si controlate de Comisie.

Mai mult decat atat, depozitarul contributiilor, este o banca, autorizata de catre Banca Nationala si aprobata de CSSPP iar auditorul financiar este un membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din Romania si este aprobat de CSSPP.

De asemena administratorii si furnizorii de pensii, dupa caz, contribuie la Fondul de garantare a pensiilor reglementate si supravegheate de CSSPP, constituit potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, distinct fata de fondul de garantare pentru administrarea fondurilor de pensii facultative.

Cum aflu la ce fond de pensii obligatorii sunt inscris?
R: Administratorul fondului la care ati fost repartizat aleatoriu este obligat sa va transmita o scrisoare cu confirmarea aderarii in termen de 15 zile. In cazul in care nu ati primit nici o scrisoare, puteti sa inaintati o adresa catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) prin care solicitati sprijinul Comisiei in identificarea si comunicarea fondului la care ati fost inscris.

Ce se intampla daca semnez mai multe acte de aderare?
R: Completarea mai multor acte de aderare la unul sau mai multe fonduri de pensii private este ilegala. In cazul in care o persoana va completa mai multe acte de aderare va suporta consecintele legii si in plus toate actele de aderare vor fi anulate, iar fondul la care va fi alocata va fi decis prin tragere la sorti similar cu cazul in care nu ai fi semnat nici un act de aderare.

Cum aleg fondul de pensii care mi se potriveste?
R: Criteriile de alegere a unui fond de pensii private pot fi:
- soliditatea financiara a companiei ce administreaza fondul
- oferta financiara (citeste prospectul fondului de pensii pentru informatii suplimentare legate de comisioane si riscuri asociate)
- experienta in investirea si administrarea banilor clientilor, atat la nivel national, cat si international (potential de crestere a banilor tai)

De ce sunt obligati tinerii sub 35 de ani sa contribuie la un fond de pensii privat?
R: Datorita procesului de imbatranire a populatiei, a persoanelor care sunt plecate peste hotare si care nu platesc CAS-ul, sistemul actual de pensii devine nesustenabil pe termen lung. De aceea s-a luat decizia sa se adopte un sistem multipilon care sa ofere contribuabililor posibilitatea de a avea un venit decent la pensionare. Crezi ca ai putea supravietui cu 380 ron (pensia medie in febr 2007)?

Sistemul de pensii private este singura metoda prin care tu, ca si contribuabil, te poti bucura la varsta pensionarii de o pensie decenta.

Daca imi fac pensie privata, mai iau si pensie de la stat? Cum voi plati contributiile la fondul de pensii privat?
R: Da, cele doua pensii, cea de stat si cea privata obligatorie sunt complementare. Catre fondul de pensie privata obligatorie, pilonul II, merge doar o parte din contributia CAS. Banii platiti pana acum la CAS, pentru pensia de stat, vor fi platiti in continuare prin pensia de stat, doar contributiile ulterioare se impart intre pensia de stat si contul de pensie privata urmand ca si pensia pe care o veti primi sa fie impartita intre pensia de stat si cea privata. In plus in cazul in care alegeti sa contribuiti si la o pensie privata facultativa veti primi trei pensii, cea de stat, cea privata obligatorie si cea privata facultativa.

In ceea ce priveste contributiile catre contul de pensie privata, angajatorul fiecarui participant va vira ca si pana acum cei 9.5% contributie catre CAS, iar autoritatile vor imparti contributia conform procentelor stabilite prin lege, respectiv 2% catre contul pensiei private in 2008, contributie care va creste cu 0.5% pe an pana va ajunge la 6%.

Cum pot calcula valoarea pensiei private pe care o voi primi in urma contributiilor mele?
R: Pensia privata se va calcula in functie de valoarea acumulata in contul tau personal de pensie. Aceasta depinde de valoarea contributiilor si randamentul obtinut de fondul de pensii pe toata perioada contributiilor, respectiv 20-40 de ani. Astfel, cu cat contributiile la fondul de pensii privat incep mai devreme, cu atat valoarea contului personal de pensie privata va fi mai mare si implicit si pensia privata pe care o veti obtine.

Ce se intampla in cazul neachitarii la termen a contributiei mele?
R: In cazul neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii:
-se platesc dobanzi si penalitati de intarziere de catre persoana raspunzatoare de neplata la termen, in acelasi cuantum cu al celor stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare;
- institutia de colectare aplica modalitatile de executare silita si celelalte modalitati de stingere a debitelor;
- dobanzile si penalitatile aferente se vireaza in contul tau individual, in termen de doua zile lucratoare de la data achitarii lor, si asupra lor nu se datoreaza comisionul de administrare dedus din contributiile platite.

Ce se intampla daca nu mai platesc contributiile la pensiile private obligatorii?
R: Ramai in continuare participant cu drepturi depline la acel fond de pensii administrat privat.

Pot sa ma retrag din sistemul pensiilor private obligatorii?
R: Nu, nu te poti retrage din sistemul fondurilor de pensii private obligatorii pe toata perioada pentru care datorezi contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, pana la deschiderea dreptului la pensia privata.

Dupa aderare sau repartizare, participantii sunt obligati sa contribuie la un fond de pensii.

Fac exceptie de la aceasta obligatie perioadele pentru care nu exista obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale in sistemul public.

Ce este actul de aderare?
R: Este un document prin care iti manifesti intentia de a adera la un fond de pensii administrat privat si la schema de pensii a acelui fond de pensii administrat privat.

Pot sa imi transfer fondurile catre un alt fond de pensii private?
R: Da, activele participantilor pot fi transferate oricand. Daca transferul este efectuat in primii doi ani de la subscriere, participantul va plati o penalitate de transfer (maxim 5% din activul personal net conform legislatiei in vigoare).

Ce se intampla daca nu aleg un fond de pensii pana pe 17 ianuarie?
R: In cazul in care indeplinesti conditiile de eligibilitate si nu iei o decizie cu privire la aderarea la un fond de pensii private obligatorii pana la sfarsitul campaniei, statul iti va redistribui din oficiu 2% din cotizatia lunara la fondul de pensii de stat, intr-un fond de pensii private.

Cat timp am sa iau o decizie in legatura cu pensia privata obligatorie?
R: Termenul limita este de 17 ianuarie 2008. Aveti patru luni la dispozitie (17 septembrie - 17 ianuarie).

Ce trebuie sa fac sa ader la un fond de pensii private obligatorii?
R: - sa fii angajat si sa platesti contributia de asigurari sociale in sistemul public de pensii (CAS)
- sa iti alegi un fond de pensii in perioada prevazuta de lege (17 Septembrie 2007-17 Ianuarie 2008)
- sa semnezi actul individual de aderare la fondul ales.

Care sunt avantajele unei pensii private? Voi primi mai multi bani la pensie?
R: Principalul avantaj il reprezinta faptul ca fiecare participant va detine un cont individual - pensiile administrate privat nu se bazeaza pe principiul redistribuirii - in care se va acumula contributia anuala a acestuia, reprezentand activul propriu.

In toate celelalte tari, pensiile administrate privat s-au dovedit a fi mai eficiente decat cele administrate de stat.

Daca am o polita de asigurare de viata, pe care am cumparat-o ca pensie privata mai trebuie sa particip si la sistemul de pensii private obligatorii?

R: Este foarte bine ca ai ales sa cumperi o polita de asigurare de viata cu optiunea de pensie. Cu toate acestea aceasta nu este o pensie privata in sensul legii si ca urmare esti obligat sa aderi la unul din fondurile de peensii obligatorii atat timp cat indeplinesti criteriile de eligibilitate,

De ce sunt obligat sa ader la un fond de pensii administrat privat?
R: Sistemul de pensii private este singura optiune prin care poti obtine o pensie suplimentara la varsta pensionarii.

Ce pot face daca am peste 45 de ani?
R: Daca ai peste 45 de ani nu poti participa la fondurile de pensii private obligatorii. In schimb poti sa alegi sa contribui la un fond de pensii facultative.

Sunt obligat sa am o pensie privata?
R: Daca esti angajat sau contribui la sistemul public de pensii si implinesti varsta de maxim 35 de ani pana la 31 Decembrie 2007 trebuie sa contribui la un fond de pensii administrat privat si cau urmare vei beneficia la varsta pensionarii si de o pensie privata obligatorie alaturi de pensia din sistemul public de pensii.

Daca in schimb esti angajat sau contribui la sistemul public de pensii si ai varsta intre 35 si 45 de ani poti opta sa participi la un fond de pensii administrat privat. Avantajul major al acestei optiuni este ca astfel, la varsta pensionarii vei putea beneficia, pe langa pensia din sistemul public de pensii si de cea din sistemul privat.

Ce se intampla cu pensia mea actuala? Cu cat va creste aceasta?
R: Sistemul de pensii private nu se refera la persoanele care in momentul actual primesc pensie in cadrul sistemului public de pensii. Ca urmare lansarea sistemului privat de pensii nu va afecta in nici un mod pensia pe care o primiti acum.

In schimb cei ce adera acum la sistemul privat de pensii vor beneficia de pensiile suplimentare oferite de acest sistem.

Ce fel de pensii pot eu sa primesc?
R: Un roman poate beneficia de:
-pensie de la sistemul clasic, public de pensii
-pensie privata obligatorie
-pensie privata facultativa

Ce este o pensie privata?
R: Este o suma platita participantului la sistemul de pensii private sau beneficiarului, in mod suplimentar, fara legatura cu pensia oferita de sistemul clasic de pensii (public), care se obtine din transferul lunar al unei cote din contributia de asigurari sociale (CAS), platita in sistemul public de pensii, la un fond de pensii administrat privat. Astfel aceasta contributie nu inseamna costuri suplimentare pentru participantul la sistemul de pensii administrate privat.

Ce atributii are Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private?
R: Principalele atributii ale C.S.S.P.P. sunt:
- acorda, suspenda sau retrage avizele si autorizatiile fondurilor de pensii, administratorilor, depozitarilor, auditorilor financiari, brokerilor si agentilor de marketing.
- asigura supravegherea prudentiala a sistemului de pensii private
- controleaza activitatile din sistemul de pensii private
- controleaza constituirea si viramentul de catre angajator a contributiei la fondurile de pensii

Cine coordoneaza activitatea de pensii private?
R: Autoritatea care coordoneaza intreaga activitate legata de pensiile private este Cominisa de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P). Pentru detalii accesati http://www.csspp.ro/


NO COMMENT!
Admin
======================
Cititi si aici:
===========
MEHEDINTI Blog online - Open Access publishing
3. Comunicate, Precizari, Proiecte legislative
Militarii se încolonează direct în loteria pilonului II
================= 

Dialog între doi gemeni nenăscuţi

Alegeri locale 5 iunie 2016. Veniti la vot! Click here:

MOTTO-ul... unui grup de tineri... si frumosi!

Search mehedinti blog online:

Facebook, Click here:

Lista mea de bloguri

COUNTERsite