Google Translate

vineri, 28 septembrie 2012

To be or not to be, that is the question! Are ori nu are DDD banii necesari privatizarii Oltchim? Pot fi acoperite fraude uriase prin jocuri politice si Hoţomănii transpartinice? UPDATE. Atentie la sondaje!


Ce riscă Ponta dacă DD va aduce banii.
Război politic pe Oltchim.
 
Premierul Victor Ponta s-a implicat activ în scandalul privatizării Oltchim. Ponta a opinat că Dan Diaconescu nu are cele 45 de milioane de euro necesare pentru achiziţionarea pachetului majoritar la Oltchim. Jocul politic care se duce în această perioadă ar putea afecta
În scenariul în care DD va veni totuşi cu banii, Ponta şi PSD ar fi cei care ar suferi pierderi electorale, consideră politologii. Sociologul Marius Pieleanu susţine că bătălia politică se duce pe electoratul PSD, iar o surpriză furnizată de Dan Diaconescu i-ar creşte acestuia procentele la parlamentare.

 
 
Un prim scenariu este acela în care Dan Diaconescu vine cu banii. Bătălia electorală se duce pe o creştere a lui DD până la 20% în sondaje. “Sigur, dacă Diaconescu va veni cu banii poate ajunge la un 20% în sondaje. În acest caz, USL ar putea ajunge la un critic 50%”, a spus pentru DeCe News, sociologul Marius Pieleanu.
 
Scenariul al doilea este cel în care DD nu va aduce banii pentru Oltchim. “El nu va spune niciodată că nu are banii. Va spune mereu că îi are, dar nu vrea să îi dea ciocoilor să îşi cumpere maşini, vile şi alte bunuri de lux cu ei. Orice s-ar întâmpla DD va câştiga din acest război pentru că s-a poziţionat bine la nivel de imagine.
 
“Dacă nu vine cu banii, DD va poza în victimă. Într-un război de comunicare Ponta şi USL pierd la orice oră. Diaconescu este mult mai bun pe acest sector. Doar din asta îşi câştigă traiul de 20 de ani”, a explicat şi sociologul Alfred Bulai, pentru DeCe News.
 
 
 
Băsescu şi PDL câștigă din scandalul Oltchim
Unele scenarii iau în calcul ipoteza că în spatele lui DD ar sta Traian Băsescu şi PDL. Indiferent de realitate, PDL beneficiază de creşterea semnificativă a PP-DD în sondaje. Evident, indirect, pentru că PP-DD ia din procentele USL, care riscă să coboare sub 50%. În acest caz, Traian Băsescu ar da guvernarea unui premier susținut de PDL. Dacă DD va aduce banii pentru Oltchim, PP-DD ar putea primi o gură de oxigen. În ultimul timp, sondajele dădeau PP-DD pe un trend descrescător. Tot acest scandal şi salvarea Oltchim ar putea deveni simbolul unui nou început, iar acest aspect va fi speculat de Diaconescu în timpul campaniei electorale.
 
“Diaconescu a luat din pătura cea mai săracă a electoratului PSD. Dacă PSD scade, USL ar putea ajunge la acel punct critic de 50%, la care nu mai sunt siguri de guvernare”, a mai explicat Pieleanu.
=============================
==================
 
Raspunsul la intrebarea existentiala: "are ori nu DDD banii necesari privatizarii Oltchim", il vom afla luni,
1 octombrie 2012.
In rest, Dumnezeu cu mila!
 
 
=========
 UPDATE.
Atentie la sondaje!
===============================
PPDD este al doilea partid al ţării.
Cât a urcat în sondaje Dan Diaconescu după privatizarea Oltchim
 
Partidul Poporului este al doilea partid al ţării în preferinţele românilor, înregistrând 18% din opţiunile electoratului. Conform unui sondaj CSCI, realizat la comanda România TV, la alegerile parlamentare USL ar obţine 58%, în timp ce PDL împreună cu partenerii din cadrul Alianţei România Dreaptă şi-ar adjudeca16% din opţiunile alegătorilor .

Creşterea partidului fondat de către Dan Diaconescu are loc în ciuda faptului că cei mai mulţi români cred că patronul OTV s-a implicat în privatizarea Oltchim tocmai pentru a câştiga voturi.
Mai mult, aceeaşi cercetare arată faptul că majoritatea românilor nu văd cu ochi buni preluarea combinatului din Râmnicu Vâlcea de către Diaconescu.


Sondajul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare,
58% dintre cei intervievaţi ar vota USL.

Pe a doua poziţie se află PP-DD cu 18%, urmat de ARD cu 16%,
UDMR - 5%,
PRM - 2% şi PNG - 1%
Faţă de sfârşitul lunii august - începutul lunii septembrie, USL a pierdut patru procente,
 iar PP-DD a crescut cu 7%.

În sondajul CSCI, efectuat în perioada 25 august-5 septembrie,
USL era cotat la 62% din preferinţele electorale,
PDL avea 19%, iar PPDD-ul lui Dan Diaconescu - 11%.

Sondajul CSCI, realizat la comanda România TV, a fost efectuat în perioada 24 - 26 septembrie 2012, pe un eşantion de 1.104 persoane şi are o marjă de eroare de +/-3%.

SURSA;  RTV.NET: http://www.rtv.net/ppdd-este-al-doilea-partid-al-tarii-cat-a-urcat-in-sondaje-dan-diaconescu-dupa-privatizarea-oltchim_46418.html#ixzz27wEQc88W

================================
================

miercuri, 26 septembrie 2012

Romani, treziti-va! Ati aflat minunea minunilor? Si anul acesta, vine iarna! Exact ca-n bancul cu pricina: unii spun ca va fi grea, altii ca nu ar fi asa!


Iarna care urmează va fi una grea, arată specialiştii americani care au interpretat cercetări recente despre schimbarea climei. Chiar dacă până acum se credea că schimbarea globală nu are efecte imediate, ultimele studii arată că recordul de gheaţă topită în luna august la Polul Nord ar putea duce la o iarnă foarte grea, potrivit unui studiu publicat de revista Nature.

Rezultatele analizelor, deşi preliminare, sugerează că există o legătură între vara târzie de la Oceanul Arctic şi locul din Nordul Atlanticului unde se găsesc suprafeţe cu presiune atmosferică mare şi scăzută deopotrivă.Experţii susţin că aceste suprafeţe rămân constante timp de săptămâni, interval în care se formează furturni şi valuri puternice. Fenomenul a fost observat din datele din perioada 1989-2011. Cercetătorii au făcut legătura dintre cantitatea de gheaţă care s-a topit în verile târzii şi perioadele de iarnă grea.


Experţii au sugerat că topirea gheţarilor duce la schimbarea curenţilor şi la slăbirea puterii vântului în emisfera nordică, ceea ce duce la încălzirea atmosferei. "Efectele de acum vor fi mult mai vizibile începând din această toamnă, odată ce va începe îngheţul şi vom vedea cum modelele circulaţiei aerului au influenţat distribuţia gheţii", a spus Judith Curry , unul dintre climatologii de la Institutul de Tehnologie din Atlanta. "Ne putem aştepta ca undeva la nivelul latitudinii mijlocii şi înalte din emisfera nordică să avem ierni mai reci şi cu multă zăpadă", a explicat Curry.


Potrivit Centrului Naţional pentru Măsurarea Zăpezii şi a Gheţii din Boulder, Colorado, pe 26 august s-a înregistrat un nou record al topirii gheţii. Spre deosebire de 2007, când erau 3,52 de milioane de kilometri pătraţi de gheaţă topite, anul acesta nivelul gheţii topite a ajuns la 4,10 milioane de kilometri pătraţi. Mark Serreze, directorul Centrului Naţional pentru Măsurarea Zăpezii şi Gheţii, arată că topirea gheţii de la Arctic s-a petrecut în condiţii relativ normale de vreme, cu o singură furtună puternică.

"Gheaţa din ocean se află într-o stare aşa de proastă primăvara, încât puţine bucăţi mari pot supravieţui verii, chiar dacă nu au loc fenomene extreme", a spus Mark Serreze.
Specialiştii spun că topirea gheţii are loc şi dacă apa aflată dedesubtul ei se încălzeşte. Spre deosebire de majoritatea oceanelor din lume, cea mai rece apă din Oceanul Arctic, de -1 sau -2 grade, se află la suprafaţă.



Climatologii români sunt sceptici
Pe de altă parte, climatologul român Roxana Bojariu a explicat pentru gândul că rezultatele ultimelor studii trebuie privite cu circumspecţie şi că este greu să tragem o concluzie clară asupra condiţiilor din iarna 2012-2013. Specialistul a spus că o prognoză despre iarna care vine am putea avea la sfârşitul lunii octombrie şi la sfârşitul lunii noiembrie.

"O ipoteză ar fi ca, odată cu extinderea mai redusă a gheţii marine din Arctica spre sfârşitul sezonului cald, contrastul termic dintre zona latitudinilor înalte şi a celor joase scade, iar vânturile vestice, care aduc iarna aer mai cald dinspre suprafaţa oceanului Atlantic de Nord spre continentul eurasiatic, îşi reduc din intensitate", a explicat pentru gândul Roxana Bojariu, expert al Grupului Interguvernamental pentru Schimbarea Climatică.

"În sistem, acţionează procese de feedback care pot amplifica sau diminua mult o perturbaţie iniţială şi asupra cărora nu avem încă o imagine detaliată. Suprafaţa oceanică fără gheaţă pierde, pe de altă parte, mult mai uşor căldura acumulată în sezonul cald, astfel că procesul de iniţiare a formării gheţii se poate accelera şi atunci contrastul termic nu s-ar mai diminua, aşa cum afirma autorul articolului, citând unii specialişti. E doar un exemplu care să ne pună pe gânduri când încercăm să desluşim ce se poate întâmpla într-un sistem atât de complex precum cel climatic", a mai spus Roxana Bojariu.

Climatologul afirmă că, aşa cum arată acum semnalele din geosistem, este greu de tras o concluzie clară asupra condiţiilor din iarna 2012-2013. "Despre cum ar putea fi iarna care vine, am putea şti mai multe la sfârşitul lunii octombrie şi, mai ales, la sfârşitul lunii noiembrie. Oricum, şi atunci vom avea informaţii de tip statistic, exprimate probabilist, iar nu o prognoză aşa cum sunt cele pe termen scurt", a spus Roxana Bojariu.

Sursa:
Ce fel de iarnă ne aşteaptă în acest an. Influenţa pe care o are topirea gheţarilor asupra evoluţiei condiţiilor meteorologice



=========================
=================
=======

UPDATE
24 octombrie 2012
Vremea se răceşte puternic şi în unele zone va ninge.
VEZI PROGNOZA PE DOUĂ SĂPTĂMÂNI
 
Vremea se va răci accentuat spre finalul lunii octombrie, temperaturile urmând să inregistreze o scădere de până la 12 grade. În următoarele două săptămâni sunt aşteptate şi ninsori la munte şi în zona Maramureşului.
 
În Banat, în primele zile ale intervalului de prognoză mediile termice se vor menţine la valori uşor mai ridicate comparativ cu normele climatologice pentru această perioadă a anului, dar în intervalul 26-29 octombrie se va produce o răcire accentuată: mediile maximelor diurne vor scădea de la 20...21 de grade până la aproximativ 6 grade, iar minimele nocturne vor coborî spre 1...2 grade.

În intervalul 29 octombrie - 2 noimembrie vremea se va încălzi treptat de la o zi la alta, devenind normală termic în ultimele zile ale perioadei de prognoză, cu maxime, în medie, de circa 15 grade şi minime de 5...6 grade.

Precipitaţii importante se vor semnala pe 27 şi 28 octombrie, după care acestea vor fi în diminuare cantitativ, dar probabilitatea lor de producere se menţine până la sfârşitul intervalului.

În regiunea Crişana, temperatura aerului se va menţine mai ridicată decât în mod obişnuit în această perioadă până pe data de 26 octombrie, când vremea va intra într-un proces de răcire accentuată. Între 26 şi 28 octombrie valorile termice, atât cele maxime diurne cât şi minimele nocturne, vor scădea cu circa 12 grade, vremea devenind rece pentru sfârşit de octombrie. În intervalul 29 octombrie – 2 noiembrie regimul termic va marca o creştere treptată, devenind normal în primele zile din luna noiembrie, cu medii ale temperaturilor maxime de circa 14 grade şi minime de 4...5 grade.

Vor cădea precipitaţii mixte, pe arii extinse şi local mai însemnat cantitativ în jurul datei de 27 octombrie, după care, treptat, vor fi doar ploi, care se vor semnala pe arii mai restrânse.

Transilvania: În intervalul 23 – 26 octombrie regimul termic se va menţine ridicat pentru această dată, dar apoi temperatura va marca o scădere accentuată, astfel încât pe 29 octombrie mediile temperaturilor maxime vor ajunge la aproximativ 5 grade, iar mediile minimelor nocturne vor coborî sub limita de îngheţ. După data de 30 octombrie vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, iar în ultimele zile ale intervalului mediile valorilor termice vor deveni apropiate de mediile multianuale ale începutului lunii noiembrie.

Probabilitatea pentru precipitaţii mixte, pe arii extinse, va fi mare în intervalul 27-29 octombrie, după care, treptat, vor predomina ploile, mai slabe cantitativ şi pe arii mai restrânse.

În Maramureş, valorile termice se vor menţine relativ constant în jurul unei medii de 16 grade până pe 27 - 28 octombrie, după care vor scădea cu aproximativ 11 grade, vremea devenind deosebit de rece pentru această perioadă. După data de 29 octombrie va avea loc un proces de încălzire treptată, iar în ultimele zile ale intervalului de prognoză temperaturile medii vor deveni normale pentru prima decadă a lunii noiembrie.

Precipitaţii, mai ales ninsori, însemnate cantitativ şi pe arii extinse, va fi mare în jurul datei de 27 octombrie, după care tendinţa va fi de predominare a ploilor, în diminuare atât ca areal, cât şi cantitativ.

Moldova: Mediile termice vor fi uşor mai ridicate decât valorile normale climatologic până pe 26 octombrie, dar apoi vor scădea accentuat de la o zi la alta până pe 29 octombrie, când maximele diurne vor coborî spre aproximativ 6 grade, iar minimele nocturne se vor situa în jurul a 0 grade. După 30 – 31 octombrie vremea se va încălzi treptat, devenind normală termic în intervalul 2 – 5 noiembrie, când mediile termice vor atinge circa 13 grade ziua şi 4 grade noaptea.

Probabilitatea pentru precipitaţii mixte, mai importante cantitativ şi pe arii mai extinse va fi semnificativă în intervalul 27 – 29 octombrie. În rest vor fi predominant ploi, pe arii mai restrânse, în general slabe cantitativ.

În Dobrogea, regimul termic se va menţine relativ constant în primele zile ale intervalului, va marca o creştere uşoară pe 26 octombrie, când media maximelor va atinge 21 de grade, după care vremea se va răci accentuat. Astfel, în jurul datei de 29 octombrie, valorile diurne vor fi, în medie, de circa 9 grade, iar cele nocturne de 4...5 grade. Între 30 octombrie şi 2 noiembrie va avea loc o încălzire, care va determina, în ultimele zile ale prognozei, temperaturi normale pentru prima decadă a lunii noiembrie.
Probabilitatea pentru ploi pe arii mai extinse şi mai importante cantitativ va fi semnificativă pe 28 şi 29 octombrie, în restul intervalului de prognoză ploile fiind puţine şi slabe cantitativ.

Muntenia: Până pe data de 26 octombrie, regimul termic mediu se va menţine în mod constant uşor mai ridicat comparativ cu mediile multianuale ale perioadei. În intervalul 26 - 29 octombrie va avea loc un proces de răcire accentuată şi se vor atinge minime de 2 grade şi maxime de circa 8 de grade, ce vor caracteriza o vreme deosebit de rece pentru data respectivă. Între 30 octombrie şi 2 noiembrie regimul termic va marca o creştere treptată, iar în intervalul 2 - 5 noiembrie valorile termice se vor menţine apropiate de cele climatologic normale pentru începutul acestei luni.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mai importante cantitativ şi pe arii extinse va fi semnificativă în intervalul 27 – 29 octombrie. Ulterior, vor fi ploi în general slabe cantitativ şi pe arii mai restrânse.

În Oltenia, după primele patru zile mai calde din intervalul de prognoză, regimul termic va marca o scădere accentuată, iar pe 29 octombrie maximele diurne vor atinge medii de aproximativ 8 grade şi minimele vor fi de circa 1...2 grade. Ulterior un nou proces de încălzire treptată va determina revenirea, la sfârşitul intervalului de prognoză, la valori termice apropiate de cele normale pentru început de noiembrie, cu medii ale maximelor de 15...16 grade şi ale minimelor de 6 grade.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mai însemnate cantitativ şi mai extinse ca arie va fi mare în intervalul 27 - 29 octombrie, în rest doar pe arii restrânse va ploua, în general slab cantitativ.

La munte: Valorile termice se vor menţine relativ constante, cu medii ale maximelor diurne de circa 10 grade până pe data de 26 octombrie, când vremea va intra într-un proces de răcire accentuată, astfel încât pe 29 octombrie temperaturile maxime vor atinge, în medie, 0 grade, iar minimele nocturne vor coborî spre -6 grade. În a doua parte a intervalului vremea se va încălzi treptat, iar regimul termic va reveni la valori normale pentru prima decadă din noiembrie.

Probabilitatea de precipitaţii însemnate cantitativ va fi mare între 27 şi 29 octombrie, când vor predomina ninsorile, după care tendinţa va fi de predominare a ploilor, care vor fi slabe cantitativ şi se vor semnala pe arii restrânse.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/vremea-se-raceste-puternic-si-in-unele-zone-va-ninge-vezi-prognoza-pe-doua-saptamani_50101.html#ixzz2ACWRyp4m

marți, 25 septembrie 2012

Dan Diaconescu in Direct, joaca Senzational bambilici, cu milioane de romani. Marele investitor strategic tocmai a declarat: Cazul Elodia este nimic în comparaţie cu privatizarea Oltchim ...

 
Nu Oltchimul îl interesează, ci să-şi facă publicitate şi să atace guvernanţii.
Gogoaşa DD a început să se dezumfle: există indicii clare că nu are bani.
 
 Aşa cum era de aşteptat, contractul pentru Oltchim nu a fost semnat de Dan Diaconescu. Diaconescu nu a venit cu scrisoare de garanţie bancară, ceea ce presupune că nu are bani.Diaconescu însă şi-a jucat rolul în care a fost distribuit: a atacat electoral guvernul şi USL.
 
Nu scrisoare de garanţie, ci scrisoare de confort
Dan Diaconescu a ieşit după 90 de minute de la Ministerul Economiei şi a anunţat că nu a semnat contractul, invocând, fără să facă însă precizări exacte, lipsa unor paragrafe din contract, acuzând de acest lucru partea adversă. În acelaşi timp însă există indicii clare că Dan Diaconescu nu are banii necesari cumpărării acţiunilor pentru care s-a clasat pe locul 1 la licitaţia de săptămâna trecută. Conform RTV, Dan Diaconescu a venit la semnarea contractului fără scrisoare de garanţie emisă de vreo bancă, ci cu o scrisoare de confort. Absenţa scrisorii de garanţie reprezintă indiciul că Dan Diaconescu nu are bani. O scrisoare de confort reprezintă doar o informare despre o posibilitate viitoare de existenţă a unei sume de bani.
Aceasta este ştirea „oficială”.
 
Diaconescu şi-a jucat rolul şi şi-a făcut campanie electorală
În realitate, tot circul jucat în faţa micilor ecrane nu a reprezentat decât rolul în care a fost distribuit Dan Diaconescu. Adică acela de a poza în victimă şi de a acuza guvernul şi USL că blochează intenţionat privatizarea. Diaconescu a acceptat rolul de instrument al scenariştilor care l-au „trimis” la licitaţie pentru că acest rol îi convine şi lui pentru propria campanie electorală.
Diaconescu a vorbit în aşa fel încât să-i îmbrobodească inclusiv pe telespectatorii mai instruiţi, dar care evident nu au de unde să cunoască probleme din domeniul contratual. Timp de minute bune - în „breakingnews” la toate televiziunile de ştiri -, el s-a erijat în salvatorul economiei româneşti şi, în premieră, în afara studioului televiziunii sale, a utilizat, în atacurile la adresa guvernanţilor şi a USL, termenul de „ciocoi”.
 
Forţează nota deşi nu a semnat nimic
Culmea circului electoral l-a care s-a pretat Diaconescu a fost atins când a afirmat că, după ce a obţinut punctajul maxim la licitaţie, a condiţionat semnarea contractului de trimiterea de urgenţă a banilor pe care ar urma să-i plătească la Oltchim. În realitate, această condiţionare nu a fost trecută în procesul-verbal de licitatare, ci a existat doar la nivel declarativ. Mai mult, Diaconescu a aruncat pe piaţă încă o gogoaşă monumentală: el a afirmat că, şi dacă nu se semnează contractul, va trimite la Oltchim banii pentru salarii. Din păcate - cel puţin până la ora apariţiei acestei relatări - niciunul dintre oficialii guvernamentali nu a ieşit şi să demonteze gogoşile lui Dan Diaconescu. De asemenea, niciun oficial guvernamental nu a ieşit să explice clar că legislaţia economică nu permite ca banii încasaţi de la cumpărător să fie remişi Oltchim.
 
Diaconescu vorbeşte pe limba PDL
Mai repede decât ne-am aşteptat (la câteva ore după ce a plecat de la negocieri), Dan Diaconescu a trecut la un nivel superior al atacurilor la adresa guvernanţilor. Adresându-se „oamenilor simpli din popor”, Diaconescu a acuzat actualul guvern de falimentarea şi închiderea Oltchim, a acuzat actualul guvern că se opune măririi de către el a numărului locurilor de muncă la Oltchim. Aceste afirmaţii ale lui Dan Diaconescu nu se deosebesc aproape deloc cu ceea ce declară de câteva zile unii lideri ai PDL. Este adevărat, de formă, cei din PDL critică apariţia „în peisaj” a lui Diaconescu, dar în realitate se observă că el lucrează şi în folosul PDL.
Tot Diaconescu - care încearcă să acrediteze „oamenilor simpli din popor” că a plătit deja banii - a mai anunţat triumfal că el va alerga după materii prime şi clienţi pentru combinat. Nici la aceste aberaţii nu a ieşit nimeni (încă) să dea o replică.
 
Ce se poate întâmpla de aici înainte
Dacă în 10 zile contractul nu este semnat, rezultatele licitaţiei se anulează, urmând a fi reîncepută de la zero. Sigur, Dan Diaconescu va pierde garanţia depusă pentru a avea acces la licitaţie, adică 115.000 euro. O sumă infimă faţă de publicitatea pe care Diaconescu şi-a făcut-o până acum pe toate televiziunile de ştiri. În paralel, în aceste 10 zile, Dan Diaconescu va continua să-şi facă publicitate electorală deşănţată şi va ataca în permanenţă guvernul şi USL.
Finalul acestui circ este previzibil: oficialii guvernamentali vor arăta că nesemnarea contractului se datorează lipsei dovezilor că Dan Diaconescu ar avea banii necesari. De cealaltă parte, Dan Diaconescu va susţine că are bani, dar nu semnează contractul, el urmând să acuze fel de fel de „erori” ale contractului. Totuşi, guvernanţii au un as în mânecă:
absenţa scrisorii de garanţie.
 
Ce se va întâmla la Oltchim?
Se impune totuşi o întrebare: ce se întâmplă în acest caz situaţia de la Rm.Vâlcea. Într-un interviu dat la un post tv, ministrul Daniel Chiţoiu a făcut următoarele precizări: „Am demarat procedurile pentru acordarea unui ajutor de salvare de acum 10 zile din fondurile pe care le are la dispozitie statul roman din fondul de salvare. Ajutorul de salvare se acordă pe 6 luni, sub forma de împrumut cu dobanda la preţul pietei, se restituie si se notifică Comisiei Europene”. Tot Chiţoiu a mai precizat că guvernul are şi un plan „B” în ceea ce priveşte privatizarea Oltchim.
 
Update 1: OTV-izarea unui document oficial
Antena 3 a prezentat Oferta de cumpărare care a fost depusă de Dan Diaconescu la licitaţie. Documentul este unul propagandistico-SF şi reprezintă practic o sinteză a textelor promovate la OTV. Dan Diaconescu scrie că este dispus să investească 2 miliarde de euro în Oltchim, mărirea la 10.000 a numărului de angajaţi. Mai mult, Diaconescu a inserat în document că „alături de investitorii privaţi (poporul român) şi cei internaţionali sunt interesaţi de preluarea pchetelor majoritare de la Arpechim, Minele de sare care aprovizionează Oltchim, Oil Terminal SA, Societatea de Transport Compet SA şi construirea şi exploatarea de 2 CET-uri”.
Partea interesantă a documentului o reprezintă explicarea provenienţei surse de bani pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni Oltchim: „Sursele de finanţare privind preţul Ofertei Angajante descris mai sus (suma de 45 milioane euro – n.a.) sunt reprezentate de fonduri proprii, şi/sau atrase de subsemnatul din dorinţa de a salva de la faliment SC Oltchim SA. pe de o parte, pe de altă parte, de a aduce bunăstarea salariaţilor companiei”. Orice alt comentariu este de prisos.
 
Update 2: De ce a fost primit DD la licitaţie
Mai mulţi analişti economici au explicat la posturile tv de ştiri de ce a fost primit Dan Diaconescu la licitaţie, deşi existau apriori semnale negative privind persoana sa (datorii la stat ale firmelor sale, proceduri de insolvenţă, cercetat pe probleme fiscale etc.). „Voi trata subiectul exlusiv din punct de vedere economic. Suntem în UE şi există regula acceptării la o licitaţie a oricărei persoane care depune documentele cerute de procedură. Dan Diaconescu a achiziţionat caietul de sarcini, a depus garanţia de 115.000 de euro, a declarat în scris că are bonitate financiară. Deci Dan Diaconescu a îndeplinit cerinţele standard. Neacceptarea lui ar fi reprezentat o ileglitate. A avut oferta cea mai bună, a obţinut punctajul maxim, deci adjudecarea este şi ea legală. Dacă Diaconescu nu plăteşte, atunci licitaţia se consideră anulată. Nu se poate vorbi în acest caz de un eşec al guvernului în privatizarea Oltchim. Au existat şi vor exista situaţii – mă refer la modul general – în care partea care câştigă licitaţia nu mai plăteşte, din motive obiective sau subiective”, a declarat unul dintre analiştii chestionaţi, subiectul fiind similar explicat şi de ceilalţi analişti.
 
Update 3: Diaconescu şi-a făcut publicitate gratuit de peste 1 milion de euro
Dan Diaconescu, în situaţia în care nu plăteşte acţiunile Oltchim, pierde garanţia de 115.000 de euro depusă pentru participarea la licitaţie. Pierderea acestei sume este însă mai mult decât minoră în comparaţie cu ce a câştigat Diaconescu. O specialistă în publicitate tv ne-a făcut următorele precizări. „Licitaţia pentru Oltchim s-a tranmis live pe 5 televiziuni de ştiri şi tot live s-a tranmis şi anunţarea rezultatelor. Luni, cele 5 televiziuni au mai transmis trei reprize cu declaraţii ale lui Dan Diaconescu. Nu am contorizat minutele, dar Dan Diaconescu a beneficiat, însumat, de cel puţin 4 ore de transmisie live, în afara jurnalelor de ştiri. În medie, pentru că fiecare din televiziunile de ştiri au propriile tarife de publicitate şi pentru orele la care au avut loc live-urile estimez 1.000 de euro minutul per televiziune. Deci la cca 240 de minute ar veni 1,2 milioane de euro. Cam atât ar fi plătit cineva pentru publicitate pentru minutele respective. Nu mai pun la socoteală şi talk show-urile care l-au avut subiect pe Dan Diaconescu. Ţinând cont de faptul că postul său de televiziune se adresează unui anumit segment de telespectatori, de regulă cel cu o instrucţie, sau educaţie redusă, compus în mare parte din asistaţi sociali, Dan Diaconescu, se poate spune că a făcut afacerea secolului, şi-a făcut gratuit o publicitate politică la care foarte puţini nici măcar nu visează”.
La cele afirmate de specialista în publicitate, mai adăugăm şi bani scoşi prin SMS la postul său, unde, imediat după licitaţie, telespectatorii naivi plăteau să răspundă la întrebarea,
„credeţi acum că DD vrea binele poporului?”.
Cotidianul.ro
 
 
===============================
===================
========

sâmbătă, 22 septembrie 2012

Dan Diaconescu Direct. DDD. Dan Diaconescu, Senzational. Inger sau drac? Încurcate sunt căile Domnului şi nu au nici indicatoare! UPDATE.


Dan Diaconescu,
noul actionar majoritar al Oltchim: Dator la stat, cu OTV-ul in insolventa si cercetat pentru spalare de bani si evaziune.
 
Dan Diaconescu, declarat castigator al licitatiei pentru Oltchim, este actionar la trei companii care au inregistrat datorii de 2,3 milioane de euro la bugetul statului. Diaconescu, care spune ca va finanta Oltchimul, fie cu ajutorul poporului, fie prin intermediul unor investitori misteriosi, este si proprietarul OTV, care este in plin proces de insolventa, potrivit agentiei Mediafax.

Din dosarul de faliment al OTV rezulta ca datoriile totale ale televiziunii sunt de 6,5 milioane euro din care 600 000 euro catre finantele publice. Dan Diaconescu este cercetat de procurori pentru spalare de bani si evaziune fiscala si a fost trimis in judecata pentru santaj.

Dan Diaconescu nu a utilizat in "afacerea" Oltchim niciuna din firmele la care este actionar si care au datorii la stat, ci a depus oferta in nume propriu.

Diaconescu a castigat, vineri, licitatia publica pentru pachetul de actiuni detinut de Ministerul Economiei la Oltchim devenind astfel noul actionar majoritar al combinatului. Diaconescu spune ca este pregatit sa investeasca 2 miliarde de lei in combinat, dar nu a precizat clar de unde vin banii. O analiza simpla a activitatii firmelor la care Diaconescu este actionar ne arata ca acestea nu sunt lipsite de probleme si de datorii catre stat.
 






Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, Dan Diaconescu este actionar la cinci companii: Preciziei Bussines Center, Oglinda Television, El Salt &RCP 2000, Oglinda Press, Dan Diaconescu Distribution L.D si Ocram Televiziune, companie care detine postul OTV. Potrivit informatiilor publicate de site-ul ANAF, in iunie doua din companiile la care Dan Diaconescu este actionar inregistrau datorii la stat de peste 1,75 milioane euro.

Cele mai multe datorii le inregistra compania Oglinda Press, la care Diaconescu este actionar cu 95%. Oglinda Press avea datorii totale de 7.035.582 lei, din care 7 milioane la bugetul de stat (din care 2,7 mil. lei TVA, impozit pe profit - 1 mil. lei, dobanzi si penalitati de 2,5 milioane de lei), 25.647 lei la pensii, 912 lei la somaj, 9023 la sanatate.

Oglinda Television (companie disctincta), unde Dan Diaconescu are 92% din actiuni, inregistra in iunie datorii totale catre bugetul de stat de 843.571 lei, din care 500.662 lei datorii la bugetul de stat, 259.998 lei la pensii, 8.800 lei la somaj, 74.773 lei la sanatate.

La datoriile celor doua companii se adauga si 600 000 euro pe care ii datoreaza Ocram Televiziune (care detine licenta OTV) la finantele locale. In total, companiile la care Dan Diaconescu este actionar au inregistrat datorii catre stat in valoare de 2.350.000 euro.
 
 
======================
================
UPDATE
23 septembrie 2012
=========
 
Daniel Chitoiu il contrazice pe Remus Vulpescu si spune ca banii din privatizare nu merg la Oltchim. Dan Diaconescu poate raspunde inclusiv penal daca oferta nu e reala

 Ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, a afirmat vineri, la Realitatea TV, ca daca oferta lui Dan Diaconescu de cumparare a pachetului majoritar la Oltchim nu este reala, acesta poate raspunde inclusiv penal, intr-o interventie telefonica in care a contrazis insa afirmatia subalternului sau de la OSPI, Remus Vulpescu, care spusese ca banii obtinuti din vanzare vor merge tot la Oltchim, pentru reluarea activitatii si plata salariilor.

Pe de alta parte, ministrul Economiei a anuntat ca pregatea, cu zece zile - doua saptamani inainte de privatizare, un ajutor de urgenta pentru Oltchim, in valoare de 45 de milioane de
euro. De notat ca acest ajutor nu a fost anuntat public pana in prezent iar suma este aproape identica cu pretul licitat de Dan Diaconescu.
Remus Vulpescu, seful OSPI, anuntase inca din seara de vineri, imediat dupa licitatie, ca imediat ce Dan Diaconescu va plati cele 45 de milioane de euro, statul va directiona acesti bani catre Oltchim, pentru plata salariilor si reluarea activitatii.

Acum, Daniel Chitoiu spune insa ca nu mai este necesara alocarea acestor bani catre Oltchim, in conditiile in care Dan Diaconescu, "pe langa cei 45 de milioane de euro oferiti, in oferta de cumparare el sustine ca vine cu sume importante de bani pentru investitii".

Tot ministrul Economiei a spus, la Realitatea TV, ca rusi de la TISE - unde unul dintre actionari este Gazprom - au trimis o scrisoare "neangajanta" pentru preluarea Oltchim in care se arata interesata, pe langa combinat, de preluarea altor active importante precum Conpet sau OilTerminal. Aceste companii, alaturi de Arpechim si un CET din Valcea, au fost desemnate si de Dan Diaconescu printre solicitarile pe care sustine ca le-a facut guvernului in numele "investitorului strain" pe care l-a invocat frecvent in declaratiile sale publice.

Iata mai jos cele mai importante declaratii facute de Daniel Chitoiu, in prima interventie publica dupa privatizarea Oltchim:

Despre raspunderea lui Dan Diaconescu, intrebat ce se intampla daca privatizarea nu se realizeaza:
  • Noi ne dorim sa incheiem cat mai repede acest contract de privatizare, ca investitorul sa vina cu banii, sa investeasca ce a promis si sa reia activitate
  • Are raspunderi inclusiv de natura penala, pentru inselaciune, prezentare de date false, uz de fals
Ajutorul de 45 de milioane de euro pentru Oltchim
  • Am demarat procedurile pentru acordarea unui ajutor de salvare de acum 10 zile - doua saptamani, din fondurile pe care le are la dispozitie statul roman din fondul de salvare
  • Ajutorul de salvare se acorda pe 6 luni, sub forma de imprumut cu dobanda la pretul pietei, se restituie si se notifica Comisiei Europene
  • In aceasta perioada se pregateau documentele pentru a fi notificata CE
  • Acordarea acestui ajutor era in cazul in care nu aveam cumparator pentru Oltchim
  • In conditiile ofertei lui Dan Diaconescu nu mai e nevoie deoarece, pe langa cei 45 de mil euro oferiti, in oferta de cumparare el sustine ca vine cu sume importante de bani pentru investitii
  • Nu mai merg (banii obtinuti din privatizare la Oltchim), atat timp cat dansul confirma ca dispune de lichiditatile necesare
  • Banii de la Dan Diaconescu mergeau la Oltchim numai daca nu asigura sursele de finantare asa cum si le-a asumat prin oferta de privatizare
  • Asteptati zece zile cat e termenul maxim sa se incheie contractul de privatizare si vorbim la momentul respectiv
Despre criticile formulate de doi lideri ai PNL, Relu Fenechiu si Varujan Vosganian, legate de privatizarea Oltchim
  • Nu comentez afirmatiile colegilor mei
  • Este treaba dansilor sa ma critice, atat timp cat nici nu m-au intrebat cum s-a derula procesul de privatizare si emit comentarii este parerea dansilor personala
  • Conforma procedurilor legale si obligatiilor asumate cu organismele internationale de toate guvernele anterioare trebuia sa incheiem aceasta vanzare pana la finele lunii septembrie
  • Oltchim a acumulat in ultimii trei ani 450 mil de euro pierderi din operare
  • Daca aceste categorii de investitori au depus oferte, au indeplinit conditiile din caietul de sarcini, eram pobligati sa desemnam castigatorul conform caietului de sarcini
  • Aceasta varianta a fost adoptata inainte de a prelua eu conducerea ministerului Economiei, a fost licitatie competitiva pe un pret care trebuia sa fie cat mai mare pentru a putea relua activitatea la Oltchim
Despre oferta lui Dan Diaconescu
  • Oferta de cumparare a dl Dan Diaconescu nu cuprinde numai pretul pe actiuni si o sa fie facuta publica la incheierea contractului
  • O sa vedeti garantiile de sume foarte importante pe care le va aduce si le va investi in combinatul Oltchim
  • Noi am verificat documentele de la caietul de privatizare privind scrisoare de bonitate. Bancile nu emit scrisori pentru o anumita suma, ci ca au disponibilitati banesti pentru a participa la privatizarea Oltchim
  • Despre oferta actionarului minoritar PCC si conversia datoriilor in actiuni
  • S-a renuntat pentru la conversia datoriilor pentru ca nu erau indeplinite conditiile legale, trebuiau doua treimi din capitalul social or statul avea 54,8%
  • din actiuni
  • In acest conditii trebuia acordul investitorului minoritar PCC, care are 32%. Acest lucru a blocat conversia
  • Nici eu nu stiu de ce a participat (la vanzarea Oltchim), ofertele dansilor au fost niste oferte ca sa poata sa iasa elegant din aceasta actiune
Despre oferta rusilor de la TISE
  • In etapa premergatoare privatizarii, am avut o oferta neangajanta pentru preluarea Oltchim, Arpechim si mai multe active din Romania, Conpet, Oil Terminal si multe altele
  • Cu zece zile inainte de termenul limita, am primit o scrisoare din partea dansilor, ca raman interesati in continuare dar acum nu pot sa participe. Nu au oferit o explicatie
  • (Intrebat daca este posibil ca TISE sa fie investitorul din spatele lui Dan Diaconescu): Este putin probabil ca un investitor de asemenea anvergura sa vina pe la spate sa preia combinatul si sa nu participe in mod direct
Despre situatia financiara a Oltchim
  • Cel care cumpara actiunile si nu dispune de controlul creantelor nu poate controla societatea asa cum isi doreste
  • Valoarea creantelor este de peste 700 mil euro, majoritar este statul roman prin AVAS, Electrica CFR si cinci bancile comerciale, care au credite de peste 120 mil de euro

 
Nu stiu daca este bine, domnu' Chitoiu ...
Nu stiu ...

vineri, 21 septembrie 2012

Austeritate pentru popor versus dezmăţ pe bani publici. Cheltuieli de protocol cu mult peste 10 miliarde lei vechi pe loţiuni, parfumuri, mese oficiale ...

"Să nu discutăm prostiuţe. Probabil că cineva trebuie să explice acest lucru. Nu semnez eu deconturile", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu la Antena3.
=========================
===============
Cei mai mulți oameni nu au ocazia să vadă pe tot parcursul vieții un miliard de lei vechi. Ei bine, Mihai Răzvan Ungureanu a cheltuit în cele 78 de zile de guvernare nu mai puțin de 10 miliarde de lei vechi, doar pe protocol.
 
 
Mihai Gâdea a prezentat luni seară la Antena 3 cum a reuși MRU să cheltuie peste 10 miliarde de lei vechi în perioada în care acesta a fost șeful Guvernului.
Potrivit unui document emis de Guvernul României, la cererea Antenei 3,
în perioada 09.02.2012 – 07.05.2012 au fost efectuate plăţi pentru activităţi de protocol, astfel:
1. activităţi de reprezentare şi protocol
2. consum de protocol la primirea delegaţiilor oficiale
3. cheltuieli ocazionate de şedinţa comună de guvern România-Moldova
4. cheltuieli de cazare şi masă, mese oficiale pentru delegaţii din străinătate
5. flori aranjamente florale
6. cazare pentru Inaltul rezezentant pentru Dezvoltare Durabilă
7. servicii de protocol oferite de catre aeroportul Henri Coandă
Iată prima parte a inventarului pus la dispoziţia lui MRU de funcţionarii Guvernului.
 
 
Este lesne de remarcat că fostul premier MRU a avut ca decizie prioritară achiziţia unui număr mare de loţiuni, parfumuri, creme, forfecuţe şi odorizante care
să-i asigure confortul pe banii statului.
 
 
Sursa:
 
================================
===============
 
video
 
 
Guvernul cu cel mai scurt mandat din istoria recentă a României a trăit o viaţă de lux în cele 78 de zile. Cabinetul condus de Mihai Răzvanu Ungureanu a cheltuit, atenţie, un milion de lei pentru produse de protocol, potrivit jurnaliştilor de la Antena 3. Ca să vă faceţi o idee pe ce s-au dus banii, când zeci de mii de pensionari sau bugetari se zbăteau în sărăcie, aflaţi că MRU a cumpărat carne de vită japoneză cu 3 mii 500 de lei kilogramul, caviar de 10 mii de lei kilogramul, băuturi fine şi produse de întreţinere corporală de la Givenchy, Giorgio Armani şi Clinique. Adică foarte multe lucruri care nu au nicio legătură cu protocolul. Întrebat cum comentează toate acest cheltuieli făcute din bani publici, Ungureanu le-a catalogat drept “prostiuţe”.
( detalii, click Link )
 
=============================
=================
 

 
 
( detalii, click Link )
 
=======================
==============
 

 
 
Mihai Gâdea a prezentat, marţi seară, la “Sinteza zilei”, dezvăluri incredibile despre cheltuielile de protocol ale fostului premier Emil Boc, cheltuieli care se ridică până la 51 de miliarde, doar în 2011.
Potrivit unui document emis de Guvernul României ca răspuns la adresa primită de la Antena 3, aflăm că în perioada mandatului lui Emil Boc, Secretariatul general al Guvernului a efectuat cheltuieli cu protocolul şi deplasările externe după cum urmează:
- în 2009 s-au cheltuit peste 46 de miliarde de lei vechi
- în 2010 s-au cheltuit peste 47 de miliarde de lei vechi
- în 2011 s-au cheltuit peste 51 de miliarde de lei vechi
..............
( detalii, click Link )
 
 
 
 
===================
==================================

Cugetările sărmanului MRU
===================
(după Mihai Eminescu)

Ah! carafa pântecoasă şade goală de vreo lună
Şi pe rafturi, în cămară, nu mai am niciun borcan,
În această sărăcie, pas de cumpără calcan,
Muşchiuleţ de vită Kobe, un fistic sau o alună!

Un contract pentr-o ţigară, nu mai zic de un trabuc!
O himeră!...Dar de unde? Bani în visterie, ioc!
Căci pomeni la clientelă a făcut Milică Boc,
Geaba caut eu prin scripte, la Guvern, ca un năuc.

Uh, ce frig!... Îmi curg iar ochii şi mă paşte o rinită.
De-aş avea la îndemână un flacon de Netildex,
M-aş doftorici şi singur, că mi-a intrat în reflex,
Dar în trusă sunt doar hapuri şi-o pensetă ruginită.

Cum de nu m-am gândit, oare, să îmi cumpăr, din chenzină,
Nişte feşi sterilizate, spray de omorât bacterii,
Pentru dinţi, o periuţă, dar şi pieptene şi perii
Şi am cheltuit, ca prostul, banii toţi doar pe benzină?

Văd că viscolul de-afară în ferestre se izbeşte,
Dar, în noaptea asta, musai să mă pun frumos la tren
Şi să plec în deplasare, dar nici pic de Voltaren
Nu am, de va fi nevoie. N-am nimic ce-mi trebuieşte...

Să nu uit să-mi pun în geantă, chiar dacă-i ciobită, cana,
Poate că-n acele sate cufundate sub nămeţi
S-o gândi, la o adică, vreun moşneag din ăia beţi
Să-şi cinstească premierul îngheţat cu rom Havana!

De-aş avea, mi-aş pune-n geantă papuceii albi de casă,
Să nu stau desculţ, pe preşuri, de-oi nopta în vreun cătun,
Antipespirant, o cremă şi-un săpun din ăla bun,
Şerveţele de hârtie, să-mi şterg gura după masă.

Dacă mă gândesc mai bine, sunt atâtea prostioare
Ce-mi lipsesc, fiind cu toate doar un minim necesar,
Chiar şi o banală pudră, la nevoie să-mi presar,
De-oi face, Doamne, fereşte!, rosături între picioare.

Bruh, mi-i frig! Cu toate astea, simt tot mai uscată gura,
De-aş fi avut o tărie, cana ochi mi-aş fi umplut,
Am uitat şi cum mai este gustul vodcii Absolut
Sau cum arăta o sticlă, la un kil, cu whisky Jura.

Mmmm! Lângă whisky, ce-ar mai merge deliciosul caviar!
Aş mânca şi-un lup de mare presărat cu pătrunjel,
Pregătit, cum doar el ştie, de Sabadiş Mugurel,
Chit că o să-mi dea de furcă iar lichidul biliar.
...............................................................................
Uns în funcţie de-o lună, premierul nostru, bravul,
Cugeta cu voce tare, dând biroului ocol,
În răstimp, o duduiţă, şefă pe la Protocol,
Îşi lua de zor notiţe, ca să nu-şi piardă năravul...



miercuri, 19 septembrie 2012

O problema delicata, care necesita urgent clarificari! Bomba cu efect intarziat din Legea Sanatatii. Bomba privatizarii asigurarilor medicale obligatorii. Romani, treziti-va!

 
Este de o senzationala ironie faptul ca cea mai mare asemanare dintre guvernul Ponta si guvernul Boc se ascunde chiar in pachetul de reforma care a declansat caderea celui din urma.

Fie ca a fost sustinuta atunci de un guvern de “dreapta”, fie ca este sustinuta acum de un guvern de “stanga” (ghilimelele sunt intentionate), intre faldurile stufoase ale proiectului legii sanatatii a fost ascunsa o bomba cu ceas pe care niciun politician nu vrea sa o dezamorseze.
Ticaie nestingherita acolo,
 numarand lunile ramase pana ce sanatatea romanilor va deveni subiectul unui experiment economic unic in Europa.

STANGA RADICALA SI CONFUZIA MEDICALA

Cand m-am intrebat, la inceputul lui ianuarie 2012, de ce Traian Basescu a concentrat dezbaterea publica a legii sanatatii pe subiectul medicinei de urgenta, am pus totul pe seama a trei posibile cauze:
  • siguranta necugetata a Presedintelui ca se poate masura cu un specialist redutabil ca Raed Arafat, chiar in domeniul de expertiza al acestuia;
  • interesul direct in privatizarea serviciilor de urgenta a familiei lui Vasile Blaga, care are afaceri consistente in acest domeniu cu mai multe spitale din judetul Hunedoara;
  • si cea mai ingrijoratoare – devierea atentiei publice de la esenta schimbarilor propuse de reforma sanatatii: preluarea asigurarilor medicale obligatorii de catre companiile private de asigurari, ceea ce le-ar deschide o piata cu un potential de 4 miliarde de euro.
Sa dizolvam dintr-un inceput mitul ca adversarii privatizarii asigurarilor medicale obligatorii sunt stangisti radicali. Exista doua tipuri mari de asigurari medicale:
  • cele de baza care sunt obligatorii si ii acopera pe toti romanii, indiferent de cat de saraci sunt;
  • cele suplimentare, care sunt voluntare si incheiate in special de romanii mai instariti.
Confuzia dintre cele doua tipuri a fost intentionat cultivata in discursul public romanesc, caci oamenii care nu inteleg pot fi mai usor manipulati. E imposibil sa vorbesti despre asigurarile medicale obligatorii in termeni de piata libera tocmai pentru ca, fiind obligatorii, clientul (pacientul) este captiv. E imposibil sa vorbesti despre aceleasi asigurari obligatorii in termeni de piata libera pentru ca produsul cumparat este sanatatea si, in ultima instanta, chiar viata. Dar
exista numeroase studii care explica in detaliu de ce piata asigurarilor medicale obligatorii nu se supune acelei reguli in care concurenta stimuleaza eficienta.

Pentru sistemul medical romanesc, implicarea consistenta a privatilor in zona asigurarilor medicale suplimentare ar fi extrem de benefica printr-o infuzie de bani in sistem si albirea spagilor negre care circula in prezent peste tot. Dar fara o restrangere serioasa a pachetului de asigurari de baza, privatii nu sunt prea interesati de asigurarile suplimentare. Pentru politicieni insa, restrangerea pachetului de baza implica un risc de imagine serios pe care nu sunt dispusi sa si-l asume. Astfel ca au cautat alte solutii smecheresti: bune pentru ei, profitabile pentru asiguratori si riscante pentru pacienti.
 


CE NU NE-A SPUS GUVERNUL BOC DESPRE MODELUL OLANDEZ

In varianta legii sanatatii sustinuta de guvernul Boc se prevedea limpede ca asiguratorii privati vor prelua si asigurarile de sanatate obligatorii, sub anumite conditii (printre care sa aiba la infiintare cel putin un milion de asigurati). Invocat era modelul olandez, unde se intampla asta din 2006. In Europa acest model mai functioneaza doar in Cehia, dar sistemul de sanatate din Olanda este considerat a fi cel mai de calitate din Europa (sursa:Euro Health Consumer Index 2012). Prin urmare, invocarea lui era logica, desi cateva elemente esentiale au fost trecute sub tacere in ianuarie 2012.

Olanda este tara europeana in care se cheltuie cel mai mult pe cap de locuitor pentru sanatate (5056 USD). Romania este tara europeana in care se cheltuie cel mai putin (786 USD). In urma deschiderii pietei asigurarilor obligatorii pentru privati, Olanda a inceput sa aiba probleme cu cresterea preturilor pentru serviciile medicale. Gijs van der Vlugt, consilier pe politici de sanatate in Ministerul de Finante olandez, mi-a explicat ca “cel mai mare dezavantaj [al acestui sistem] este ca ii pune pe asiguratorii privati in pozitia de a fi mai eficienti si de a reduce costurile. Dar la noi s-a dovedit ca nu sunt capabili sa faca asta. Ei pot sa creasca calitatea, au si facut-o, dar nu pot reduce costurile. Si cand asiguratorii au probleme in a controla costurile, trebuie sa ii fortam pe oameni sa plateasca mai mult decat doresc sa o faca in realitate”.

Cu alte cuvinte, calitatea serviciilor medicale in Olanda a crescut nu pentru ca privatii au preluat asigurarile medicale obligatorii, ci pentru ca din ce in ce mai multi bani au fost indreptati catre sanatate. Doar ca, spune van der Vlugt, “nu am gasit inca o solutie pentru a controla si stopa costurile. Pe termen mediu si lung avem o mare problema pentru ca nu ne putem permite rata de crestere actuala a preturilor”.

In plus, se considera ca principala diferenta care a propulsat sistemul medical olandez in fata tuturor celorlalte tari europene este excelenta organizare a participarii pacientilor la deciziile din sanatate: “agentiile de finantare si amatorii in politici de sanatate, cum sunt politicienii sau birocratii, sunt mai indepartati de deciziile in sanatate in Olanda decat oriunde altundeva in Europa” (Euro Health Consumer Index 2012).
 


CE NU NE SPUNE GUVERNUL PONTA DESPRE MODELUL BELGIAN

In Romania, legea sanatatii in varianta ei “hard” a cazut odata cu inceputul protestelor din iarna. S-au schimbat apoi guverne, s-au schimbat premieri si, in aceasta toamna, avem o noua varianta pe masa. Una alcatuita si sustinuta de un guvern condus de un premier socialist, de la care te-ai astepta sa ia masuri de stanga. Doar ca guvernul Ponta una vorbeste si alta face.

Desi a criticat din toti rarunchii legea sanatatii promovata de Traian Basescu, guvernul Ponta sustine de fapt o varianta “soft”, atent cosmetizata, a proiectului propus in ianuarie 2012. Singura diferenta cu adevarat notabila este ca
sistemul de urgenta nu va fi atins. Dar bomba privatizarii asigurarilor medicale obligatorii continua sa ticaie inauntrul proiectului. De aceasta data invocat este modelul belgian, care are in centru societatile mutuale de asigurari de sanatate si care este la randu-i unul dintre cele mai bune din Europa.

Belgia este tara europeana care se afla pe locul 6 din punct de vedere al cheltuielilor pe cap de locuitor pentru sanatate. Romania este tara europeana care se afla pe ultimul loc. Studiile sustin ca “Belgia are cel mai generos sistem medical din Europa”, care acopera peste 8000 de servicii medicale si unde toti cetatenii sunt asigurati obligatoriu la o societate mutuala. O societate mutuala este definita de Comisia Europeana ca “un grup voluntar de persoane al carui scop principal este sa satisfaca nevoile membrilor sai, mai degraba decat sa obtina profit din investitii”. Principiile acestor mutualitati sunt solidaritatea intre membri, deciziile luate pe baza votului democratic al asiguratilor si independenta fata de autoritatile statului.

Modelul mutualitatilor, asa cum exista el in Belgia inca din 1851, este practicat intr-o mai mica masura si in alte tari europene, 230 milioane de europeni fiind asigurati medical la astfel de companii.

Romania va introduce si ea, incepand cu 2014, aceste mutualitati pentru asigurarile medicale obligatorii. Dar exista cateva diferente esentiale intre modelul belgian si realitatea propusa de guvernul Ponta. Cum spuneam: una se vorbeste, alta se face.
  • Legea belgiana stipuleaza clar ca “mutualitatile sunt asociatii formate de persoane fizice” (art.2, lege din 6 august 1990). Proiectul romanesc prevede ca mutualitatile pot fi fondate atat de persoane fizice cat si de “filiale ale unor societati de asigurari din alte state” (art. 198), sub conditia existentei la infiintare a cel putin unui milion de asigurati (conditia impusa privatilor in proiectul guvernului Boc).
Mai precis: spre deosebire de Belgia, in Romania asiguratorii privati vor putea fonda societati mutuale pentru asigurarile medicale obligatorii.
  • Legea belgiana spune clar ca societatile mutuale sunt singurele care au dreptul sa ofere asigurari medicale obligatorii. Proiectul romanesc insista ca si asiguratorii privati sa poata incheia asigurari medicale obligatorii, cu conditia sa aiba minim 15.000 de membri care sa fi incheiat cu ei si o asigurare voluntara (art. 201).
Mai precis: Romania va deveni singura tara europeana in care asiguratorii privati si societatile mutuale vor putea concura cot la cot pentru asigurarile medicale obligatorii. Vom fi primii europeni pe care se va experimenta un amestec incert de sistem olandez cu sistem belgian.
 


INSTITUTIILE INTERNATIONALE CRITICA, ROMANII SE FAC CA NU AUD

Principiul originar al acestei reforme, deschiderea pietei asigurarilor medicale obligatorii pentru privati, ramane constant indiferent ca promotorul legii este guvernul Boc sau guvernul Ponta. Intrebarea este de ce acesti mari dusmani politici sunt atat de armonizati pe acest subiect?

Socialistii de caviar abia asteapta sa-si indrepte degetul acuzator spre biciul FMI. Dar ar gresi caci, in toamna lui 2011, observatiile specialistilor FMI la adresa proiectului guvernului Boc avertizau cu ingrijorare ca “introducerea asigurarilor private pentru pachetul de baza aduce mai multe riscuri” si ca declansarea competitiei libere pe aceasta piata a asigurarilor medicale obligatorii a creat probleme serioase de control si monitorizare, invocandu-se experienta negativa
a Cehiei si a Olandei (!).

Cat despre incetosatul proiect de lege al guvernului Ponta, in care societatile mutuale (fondate si de asiguratori privati!) se vor concura cu privatii (da, tot cu ei) atat pe asigurarile medicale obligatorii, cat si pe cele voluntare, el este contrazis de catre Comisia Europeana. Aceasta a impus chiar in Belgia (al carui model clamam ca-l urmam) ca mutualitatile sa nu poata oferi si asigurari voluntare fara sa fie organizate intr-o cu totul alta forma juridica.

Iata cum, acolo unde tarile europene, FMI-ul si Uniunea Europeana incearca sa stabileasca reguli si granite foarte clare, politicienii romani promoveaza pentru sanatate o legislatie cetoasa, a carei principal scop, mentinut indiferent de partidul aflat la putere, pare a fi permiterea accesului asiguratorilor privati la piata de 4 miliarde de euro a asigurarilor medicale obligatorii.

 
ALTE ASEMANARI SI CAMPANIA ELECTORALA
 
Exista si multe alte similitudini intre proiectul legii sanatatii promovat de guvernul Boc si cel sustinut de guvernul Ponta. Niciunul nu propune solutii curajoase si inteligente pentru cresterea finantarii sistemului medical romanesc, pentru aducerea de bani albi in spitale. Politicienii romani invoca drept modele legislatia olandeza sau belgiana, dar ignora faptul esential ca ambele tari aloca de patru ori mai multe fonduri sanatatii decat o face Romania. Ambele proiecte romanesti continua sa ofere servicii medicale complet gratuite copiilor si adolescentilor, studentilor pana in 26 de ani sau pensionarilor mai saraci (in Olanda toata lumea plateste o contributie, oricat de mica ar fi ea). Aplicarea coplatii este si ea amanata de ani de zile. Totul pentru ca politicienii nu sunt dispusi sa-si sacrifice imaginea publica pentru a croi un sistem medical benefic pentru mai multe generatii.
 
Ulterior intalnirii cu premierul Victor Ponta, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a mentionat reforma sanatatii ca fiind una dintre cele doua conditii “cruciale pentru sustenabilitatea pe termen lung a stabilitatii financiare” a Romaniei. Europenii ne atrag din nou atentia asupra subiectelor cu adevarat importante pentru fiecare roman in parte, mai ales acum, cand au mai ramas trei luni pana alegeri.
 
Guvernul Ponta doreste insa sa amane discutarea legii sanatatii pana dupa alegerile din decembrie pentru ca e un subiect incomod pentru politicienii aflati in campanie. Dar chiar in aceste luni ar trebui ca sanatatea sa fie in centrul dezbaterilor electorale, caci de retorica goala a politicienilor s-au saturat de doua ori mai multi romani decat cele 7 milioane atat de des invocate.
Sursa:
Analiza HotNews 
Ce uneste guvernul Ponta de guvernul Boc: bomba ascunsa din legea sanatatii
 
 
 
A ne face ca nu observam, ar fi o idiotenie.
A ne face ca nu pricepem, ar fi grav!
Solicitam clarificari!
Nu cred ca ar mai fi loc de un experiment in plus!
Este mai bine să previi răul, decât să repari daunele!
 
===============================
==================
 
===========================
=====================================================

Dialog între doi gemeni nenăscuţi

Alegeri locale 5 iunie 2016. Veniti la vot! Click here:

MOTTO-ul... unui grup de tineri... si frumosi!

Search mehedinti blog online:

Facebook, Click here:

Lista mea de bloguri

COUNTERsite