Google Translate

marți, 30 iunie 2015

Fuck the Crisis, Let's Dance! Best Flashmob. Official Ottawa Greek Festival


Fuck the Crisis, Let's Dance! (Best Flashmob).  
Official Ottawa Greek Festival. (GreekFest). Flash Mob.  



Video recorded in Ottawa, Canada. The Ottawa Greek Community put on a Greek dance flash mob in the Byward market to promote the 2011 Ottawa Greek Festival. Music: Sirtaki (Zorba the Greek soundtrack) by Mikis Theodorakis.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=E0_M6afEe7A ;
https://www.youtube.com/watch?v=UhDgpXWkFHE
=======================================
------------------------------------------------------------------

 Sunday, 

http://www.theguardian.com/business/live/2015/jul/05/greeces-eurozone-future-in-the-balance-as-referendum-gets-under-way--eu-euro-bailout-live

Athens Syriza leader and Greek prime minister Alexis Tsipras speaks to the media after voting Photograph: Sean Smith for the Guardian

Sursa: http://www.theguardian.com/business/live/2015/jul/05/greeces-eurozone-future-in-the-
balance-as-referendum-gets-under-way--eu-euro-bailout-live

Detalii,
Click here: Greek referendum / Greek referendum

Sunday, July 5, 2015 - Greek referendum
-------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

duminică, 28 iunie 2015

PSD este un partid puternic si cu cele mai bine definite structuri, de aceea se tot incearca distrugerea sa!


Liviu Dragnea e în război deschis cu Gabriel Oprea! 
Încearcă distrugerea PSD! VIDEO

Liviu Dragnea e în război deschis cu Gabriel Oprea! Motivul: generalul susține numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la șefia SIE, iar liderul PSD îl acuză că încearcă, de fapt, distrugerea PSD. Dacă UNPR va vota pentru numirea lui Mihai Razvan Ungureanu la conducerea Serviciului de Informatii Externe (SIE), atunci probabil ca se va intra intr-o alta etapa de colaborare, a afirmat coordonatorul politic al PSD, Liviu Dragnea, potrivit Mediafax.
„Vrem cu tarie sa continuam guvernarea, dar nu in orice conditii. Daca UNPR va vota pentru numirea lui Mihai Razvan Ungureanu la conducerea SIE, atunci probabil ca vom intra intr-o alta etapa de colaborare. Noi nu putem sa stam sa aflam de la televizor cum sa votam pentru anumite proiecte. Orice s-ar intampla, PSD este un partid puternic si cu cele mai bine definite structuri, de aceea se tot incearca distrugerea sa. In cateva zile, Victor Ponta va reveni in tara si lucrurile se vor calma”,
a spus Dragnea, aflat la Pitesti, citat in presa locala.
 

Vineri, Dragnea a afirmat ca PSD nu poate acorda un vot de incredere lui Mihai Razvan Ungureanu, nominalizat de seful statului la conducerea SIE, in conditiile in care social-democratii nu au incredere in acesta
„dintr-o mie de motive”,
precizand ca spera ca intreaga coalitie sa aiba acest punct de vedere.
 

Coordonatorul politic al PSD Liviu Dragnea la reuniunea feneilor PSD de la Pitesti din 27.06.2015

sâmbătă, 27 iunie 2015

Sobolanii din PSD, parasesc corabia, in plina furtuna! Pentru a trada, nu trebuie sa inventeze motive! Le este suficienta... lipsa de caracter!


PSD a pierdut DEFINITIV o piesă de bază.
"Nu va mai reveni"

Preşedintele organizaţiei municipale a PSD Constanţa, Decebal Făgădău, a afirmat, sâmbătă, că peste o sută de persoane au părăsit partidul după ce Radu Mazăre a demisionat din PSD, spunând că nici după rezolvarea problemelor juridice Mazăre nu va mai reveni în partid, scrie Mediafax.

“Aproximativ o sută de membri au ales să părăsească partidul ulterior demisiei domnului preşedinte al organizaţiei judeţene, Radu Mazăre. Ei ocupau funcţia de preşedinte de organizaţie locală în municipiul Constanţa, alţii erau simpli membri, dar într-adevăr acesta a fost impactul demisiei domnului Mazăre. Ei spuneau că dacă Radu Mazăre şi-a dat demisia, îşi dau şi ei demisia, că au venit în partid pentru Radu Mazăre", a declarat, sâmbătă, Decebal Făgădău.

El a menţionat însă că în paralel cu aceste plecări în PSD Constanţa au venit în ultima jumătate de an 870 de noi membri.

“În ultimele şase luni, pe măsură ce o sută şi ceva de membri de partid au renunţat la această calitate, am primit 870 de noi membri. În momentul de faţă, acesta este raportul, au plecat o sută de oameni, au venit 870 de oameni”, a explicat preşedintele organizaţiei municipale a PSD Constanţa.

Întrebat dacă a vorbit cu Radu Mazăre după ce acesta a părăsit arestul preventiv şi a revenit la Constanţa, Decebal Făgădău a spus că nu a făcut aces lucru.

“Nu, pentru că m-am consultat înainte cu avocaţii. Nu că am o problemă de a comunica cu domnia sa, ci nu am vrut să creăm o problemă în sens invers, adică vă daţi seama că aş dori să vorbesc cu Radu Mazăre, abia aştept să-l aud, să văd ce face, dacă e bine, dacă e sănătos. L-am văzut la televizor şi raţiunile au fost cele de a respecta condiţiile din controlul judiciar. Îi doresc multă sănătate, putere, linişte şi dreptate”, a menţionat Decebal Făgădău.

Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care Radu Mazăre va dori să revină în PSD după rezolvarea problemelor juridice, Decebal Făgădău a spus: “La cum îl cunosc pe Radu Mazăre nu se va întoarce niciodată în PSD”.

El s-a referit şi la situaţia lui Nicușor Constantinescu, suspendat din calitatea de membru de partid de conducerea centrală a partidului, considerând că o activitate politică îi dăunează acestuia şi ar putea tulbura şi situaţia din organizaţia judeţeană.

“În momentul de faţă îi păstrez lui Nicuşor Constantinescu nu doar respectul, ci şi simpatia. Dar cred că, ţinând cont de situaţia în care domnia sa se află, o abordare politică îi dăunează. Ştiu că îşi doreşte, întotdeauna a fost un om care a dorit să se implice, să schimbe lucruri, să muncească, să mobilizeze, dar cred, în calitate de coleg, că politica în momentul de faţă îi dăunează domniei sale. Aşa că mi-aş dori să nu avem nevoie să scoatem acele hârtii de suspendare, credeţi-mă că nu este nicio bucurie pentru noi. Nu ne bucurăm când un membru al nostru este suspendat. El are nişte probleme de natură juridică, are nişte probleme de sănătate, eu îmi doresc să le depăşească cu succes. Mă rog să-i dea Dumnezeu sănătate, înţelepciune şi linişte, dar în momentul de faţă cred că o activitate politică îi dăunează atât lui, dar cred că într-o oarecare măsura va tulbura şi apele în interiorul organizaţiei judeţene”, a declarat Decebal Făgădău, în contextul în care Nicuşor Constantinescu a anunţat că intenţionează să candideze la preşedinţia PSD Constanţa la alegerile din 29 iunie, deşi este suspendat din partid.

El consideră că lipsa lui Nicuşor Constantinescu de la alegerile de luni nu reprezintă o trădare, iar după rezolvarea problemelor juridice este binevenit în partid.

vineri, 26 iunie 2015

Marius Screciu, Presedintele PSD Drobeta Turnu Severin, la ora adevarului! Cu amar si tristete, gandeste retrospectiv... privind viitorul alegerilor din 2016

 

MARIUS SCRECIU, ATAC LA ȘEFII DE DECONCENTRATE ȘI PARLAMENTARII CARE NU S-AU IMPLICAT ÎN CONSOLIDAREA ORGANIZATIEI

marius-screciu-300x199
În discursul susținut joi seara, la conferința municipală a PSD, când Marius Screciu a fost reconfirmat în funcția de președinte, acesta i-a atacat pe parlamentarii de Mehedinți care nu s-au implicat în susținerea și consolidarea partidului după ce au fost aleși, dar și pe directorii serviciilor deconcentrate care ”au venit pe ușa din dos și au ocupat posturi pentru care nu au muncit” în detrimentul membrilor PSD.

”Nu mă interesează să mai lucrez pentru alții la parlamentare (n.r. alegerile parlamentare din 2016) dacă nu câștigăm localele. Nu prea i-am văzut pe domnii parlamentari, bătând pe aici pe la ușile noastre. Poate își fac datoria la nivel central. (…) Avem șefi de servicii deconcentrate, unii veniți pe ușa din spate, alții care au muncit. Avem șefi care dacă se schimbă mâine, guvernul și li se propune să rămână, rămân pe funții. E vina noastră, a conducerii că nu am știut să luptăm pentru oamenii noștri.”, a arătat Marius Screciu în fața celor care l-au ales președinte.

Despre directorii de deconcentrate care au venit ”pe ușa din spate”, Marius Screciu a mai spus că au „secretare si mașini la scara” .

La conferința municipală au fost ales președintele și vicepreședinții, secretarul general și trezorierul Organizației.

La întâlnire a participat președintele PSD Mehedinți, Aladin Georgescu, dar și deputatul Rodin Traicu.

În perioada următoare, conform deciziei conducerii centrale a partidului, alegeri trebuie organizate și în cadrul PSD Mehedinți.

marți, 23 iunie 2015

Alina Gorghiu se smiorcăie că este amenințată și urmărită! Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Presa... clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium

 
Alina Gorghiu a postat, joi, pe Facebook, un răspuns la atacurile mediatice la adresa sa, precizând că nu o impresionează nici ameninţările primite în ultimele zile, cu precădere în ziua votului din Senat în cazul Şova şi nici maşinile din ”coloana neoficială”, care o însoţesc de câteva luni, transmite Mediafax.
 
Alina Gorghiu acuză, pe Facebook, atacurile mediatice din ultimele două zile, care, în opinia sa,
”nu sunt altceva decât subiecte care de-a lungul timpului au mai fost încălzite, cu aceeaşi credibilitate: zero”.

===============================
 

Gorghiu: Sunt filată de luni de zile.
Se cercetează tot ce am făcut şi n-am făcut în ultimii 10 ani

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu spune că a observat şi în acestă dimineaţă ”filajul maşinilor” care o însoţesc de câteva luni în trafic şi că a aflat de la parlamentari PSD care nu sunt de acord cu aceste metode că se instrumentează plângeri şi se cercetează tot ce a făcut în ultimii zece ani.

”Ştiam din momentul alegerii mele în funcţia de copreşedinte al PNL că voi beneficia de un tratament compus din atacuri, insulte, manipulări şi dezinformări. Asa am ajuns să fiu transformată de către propaganda PSD din martor în Victor Ponta, din avocat în Dan Şova şi din copreşedinte al PNL în Elena Ceauşescu, Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej, Elena Udrea şi alţii. Toată această campanie a pornit din momentul votului PNL în cazul senatorului Dan Şova. În lumina evenimentelor recente înţeleg şi de ce prim-ministrul a fost atât de afectat de acţiunea politică a PNL în privinţa prietenului său”,
scrie Alina Gorghiu pe Facebook, luni dimineaţă.

Ea îi transmite ”premierului în exil” să nu îşi facă speranţe, susţinând că ”acţiunile de intimidare sau calomniile nu au niciun efect” asupra sa.

”Să nu uit. Am observat şi în dimineaţa asta filajul maşinilor particulare care mă însoţesc de câteva luni în trafic, probabil că cineva doreşte să mă protejeze smile emoticon. Am aflat, de asemenea, de la parlamentari PSD, care nu sunt de acord cu aceste metode, că se instrumentează plângeri la Parchetul General şi ANI şi că o echipă cercetează tot ce am făcut şi n-am făcut în ultimii 10 ani. Grea operaţi...une:)) Sa mai zica cineva ca nu avem un premier preocupat chiar şi din Turcia de soarta opozitiei din Romania!”, mai spune Gorghiu.

sâmbătă, 20 iunie 2015

Carmen Iohannis,Prima Doamna a Romaniei! 'Carmen Iohannis depășește în materie de Cult ridicol al Personalității toate soțiile de șefi de stat români de pînă acum, de la Elena Cuza pînă la Elena Ceaușescu.' dixit Ion Cristoiu. Maestre, nu stiu ce sa fac... ma apucă râsu'-plânsu'! Si 'astea' fac parte... din istoria post-decembristă a României!


Gîndul de sîmbătă, 20 iunie 2015.

Carmen Iohannis depășește în materie de Cult ridicol al Personalității toate soțiile de șefi de stat români de pînă acum, de la Elena Cuza pînă la Elena Ceaușescu.

 
Miercuri, 17 și joi 18 iunie 2015, Președintele Portugaliei a întreprins o Vizită de stat în România la invitația președintelui  Klaus Iohannis.

Știind eu din broșura căreia politicienii îi spun, cînd vor s-o înșele, Constituție, că președintele răspunde de politica externă a României,  am vrut să văd despre ce-au discutat cei doi, despre ce decizii au luat, despre ce-a  zis fiecare despre situația internațională.
 
De unde puteam să aflu  asta decît  din presa noastră liberă și atît de independentă.
Am luat la purecat ziare, site-uri, m-am uitat la televizor.

Și iată ce-am aflat despre Vizita de stat a președintelui Portugaliei la invitația președintelui Klaus Iohannis:
 
Realitatea tv, 17 iunie 2015:
Carmen Iohannis, apariție răvășitoare la ceremonia de primire a președintelui portughezCarmen Iohannis a avut o apariție neașteptată la ceremonia de primire a președintelui portughez la Cotroceni. Surprinzător, soția președintelui a purtat un deux-piece roz pal, fusta fiind de lungime medie, imediat sub genunchi. La acestea a asortat pantofi cu toc și un plic ciclam
 
Evenimentul zilei, 19 iunie 2015
Prima doamnă, apariție de senzație la Cotroceni!
Prima Doamnă a reuşit să impresioneze pe toată lumea la ceremonia de primire a președintelui portughez Aníbal Cavaco Silva, la Cotroceni, care efectuează o vizită oficială în România.
Soția lui Klaus Iohannis a optat pentru un deux-piece realizat din Shantung de mătase roz nude cu revere, refileți și nasturi din Shantung de culoare vernil. Alexandru Ciucu a creat un sacou cambrat la un rând, cu patru nasturi, revere scurte și în ușor contrast. Mânecile trei sferturi cu manșete suflecate au oferit o notă dinamică ținutei.
 
Protv, 17 iunie 2015
Carmen Iohannis, tinuta impecabila la primirea presedintelui Portugaliei la Palatul Cotroceni.
Seful statului i-a primit impreuna cu sotia sa, Carmen Iohannis, pe oficialul portughez si sotia sa, Maria Cavaco Silva. Presedintele Iohannis si sotia sa au venit pe jos de la Palatul prezidential pana la Platoul de ceremonii.
Carmen Iohannis a aratat impecabil in tinuta aleasa pentru eveniment. Prima doamna a atras imediat atentia jurnalistilor.
 
Libertatea, 17 iunie 2015
Carmen Iohannis a stârnit admirația tuturor celor prezenți astăzi la Palatul Cotroceni.
Prima Doamnă a avut o apariție neașteptată la ceremonia de primire a președintelui portughez la Cotroceni.
Surprinzător, soția președintelui a purtat un deux-piece roz pal, fusta fiind de lungime medie, imediat sub genunchi. La acestea a asortat pantofi cu toc și un plic ciclam.
 
Știripesurse.ro, 17 iunie 2015
Carmen Iohannis a strălucit din nou! Cum s-a îmbrăcat Prima Doamnă la Cotroceni
Președintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri la Palatul Cotroceni pe omologul său din Portugalia, Anibal Cavaco Silva, aflat într-o vizită de stat în România.
Ceremonia primirii a avut loc pe platoul oficial de la Palatul Cotroceni, unde, după intonarea imnurilor celor două state, președintele Portugaliei a dat onorul Regimentului de Gardă și Protocol.
Șeful statului i-a primit împreună cu soția sa, Carmen Iohannis, pe oficialul portughez și soția sa, Maria Cavaco Silva.
Președintele Iohannis și soția sa au venit pe jos de la Palatul prezidențial până la Platoul de ceremonii. Prima Doamnă a României a strălucit din nou printr-o ținută extrem de elegantă, iar fotografiile au fost îndelung apreciate de către admiratorii săi.
 
Știripesurse.ro, 18 iunie 2015
Carmen Iohannis a atras atenția tuturor!  La ce eveniment a făcut senzație Prima Doamnă
Carmen Iohannis strălucește la fiecare ieșire publică!
După ce le-a încheiat mediile elevilor săi de la clasa unde este dirigintă, Prima Doamnă a venit repede în București la un eveniment organizat de președintele Portugaliei în onoarea familiei prezidențiale din România.
Doamna Iohannis a atras atenția tuturor când a ajuns la fostul Palat Regal, gazda concertului. Alături deKlaus Iohannis, Prima Doamnă a comunicat în engleză cu omologii din Portugalia. Carmen Iohannis a ales o rochie mulată, cu o culoare ce iese mereu în evidență: albastru electric. Ea a zâmbit continuu și le-a mulțumit gazdelor pentru onoarea oferită.
 
Știripesurse.ro, 18 iunie 2015
Primele imagini cu noua limuzină a lui Klaus Iohannis / VIDEO + FOTO
Klaus Iohannis și-a plimbat și soția, pe Carmen Iohannis, cu noua limuzină prezidențială. Cei doi au mers la un eveniment organizat în cinstea lor de către cuplul prezidențial al Portugaliei, care a fost ținut la Muzeul Național de Artă.



Vineri,  15 mai  2015, Klaus Iohannis a întreprins o vizită la Vatican.
Deși Stalin se întreba, disprețuitor, cîte divizii de tancuri are Papa, totuși vizita unui președinte român la Vatican  rămîne, dincolo de protocol, un bun prilej de discuții bilaterale și de înțelegeri  în folosul  celor două părți.
 
De s-a dus Klaus Iohannis la Vatican? Ce a discutat cu Papa?
Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, am dat o raită prin presa noastră.
Și iată ce-am aflat despre Vizita președintelui României la Vatican:
 
Ziare.com, 15 mai 2015:
Carmen Iohannis a fost emotionata si in timpul intalnirii cu Papa Francisc. Ea a purtat o rochie neagra de voal, cu maneci transparente si mansete de dantela si un voal negru pe cap
 
Ring, 19 mai 2015:
ŢINUTA SUPERBĂ aleasă de către Carmen Iohannis pentru vizita la Vatican
Prima Doamna a Romaniei, Carmen Iohannis, a purtat o noua creatie vestimentara realizata de designerul Alexandru Ciucu. In cadrul vizitei pe care a efectuat-o la Vatican, alaturi de Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, Carmen Iohannis a optat pentru o rochie neagra din dantela.
 
Libertatea, 19 mai 2015:
Cum a fentat Carmen Iohannis rigorile vestimentare de la Vatican?
Vizita pe care Klaus Iohannis și Carmen Iohannis au efectuat-o zilele trecute Papei la Vatican a fost încă un moment în care Prima Doamnă a reușit să se supună protocolului vestimentar și să-l fenteze totodată. (…)
Carmen Iohannis i-a cerut designerului ei, Alexandru Ciucu, să-i realizeze o ținută conform protocolului, dar care să fie totodată care să fie și tinerească. Așa se face că prima Doamnă a purtat o rochie din dantelă peste fusta scurtă. 
 
Evenimentul zilei, 16 iunie 2015:
Chiar dacă ținuta purtată de Carmen Iohannis în vizita de la Vatican a fost comentată că nu ar fi respectat protocolul, designerul  (Stephan Pelger) spune că până la urmă poate ea să revoluționeze acest protocol. Poate să facă altfel decât s-a făcut până acum și e o doamnă care își permite să îmbrace o anumită lungime. Are un corp foarte frumos, picioare pe care poate să și le arate și, din câte am înțeles, și presedintelui îi place să fie mai tineresc îmbrăcată.
 
Sunt doar căteva din zecile de texte  gazetărești despre couă dintre momentele de politică externă ale României sub mandatul lui Klaus Iohannis.

 Față de cele întîlnite în presă , îmi permit să raportez următoarele:
  1. Se spune că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu se practica din plin Cultul Personalității Elenei Ceaușescu,  soția președintelui de atunci al Românei.
    Să fim serioși!
    Dacă ziariștii de azi mai pot citi și altceva decît SMS-urile date de Servicii sau de  Patroni, să meargă la Bibliotecă și să ceară colecțiile ziarelor de  dinainte de 1989.
    În relatările despre  vizita unui șef de stat la noi sau despre vizita lui Nicolae Ceaușescu nu vor găsi în veci vreun rînd elogios despre Tovarășa Elena Ceaușescu, deși, acolo unde Protocolul cerea era prezentă, în calitate de soție și Tovarășa.
    Carmen Iohannis a reușit, în doar șase luni, de cînd e bărbatu-său președinte, să fie mai mult decît  Elena Ceaușescu.
    Dar nu numai atît.
    Carmen Iohannis, nevasta președintelui ales de Popor să conducă țara și nu să- și promoveze nevasta pe post de   top model, depășește în materie de Cult al Personalități toate soțiile de șefi de stat români  de pînă acum, de la Elena Cuza pînă la   Elena Ceaușescu.
  2. De sesizat că acest Cult al personalității are drept notă de esență transformarea peste noapte a unei banale  femei din provincie,  trecută prea mult de prima tinerețe, într-o întruchipare a frumuseții răpitoare, a eleganței exemplare, a  atracției irezistibile.
    Toți cei din jur cad în fund la apariția ei.
    E atît de răvășitoare, vorba celor de la Realitatea tv, cînd apare,   că pînă și drapelul de stat încremenește de uimire deși bate vîntul.

Iată un altul exemplu:

vineri, 19 iunie 2015

Legea 135 din 2015 - Codul de procedură penală » Secțiunea 2 - Reţinerea; » Secțiunea 3 - Controlul judiciar; » Secțiunea 4 - Controlul judiciar pe cauţiune; » Secțiunea 5 - Arestul la domiciliu; » Secțiunea 6 - Arestarea preventivă

 
Legea 135 din 2015 - Codul de procedură penală
» Secțiunea 2 - Reţinerea;  » Secțiunea 3 - Controlul judiciar; 
» Secțiunea 4 - Controlul judiciar pe cauţiune; 
» Secțiunea 5 - Arestul la domiciliu;
» Secțiunea 6 - Arestarea preventivă 
 
 
Secțiunea 2 - Reţinerea
====================================
 
 
(1) Organul de cercetare penală sau procurorul poate dispune reţinerea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 202.
(2) Persoanei reţinute i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele reţinerii.
(3) Reţinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore. În durata reţinerii nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar, conform legii.
(4) Dacă suspectul sau inculpatul a fost adus în faţa organului de cercetare penală şi procurorului pentru a fi audiat, în baza unui mandat de aducere legal emis, în termenul prevăzut la alin. (3) nu se include perioada cât inculpatul s-a aflat sub puterea acelui mandat.
(5) Măsura reţinerii poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu.
(6) Înainte de audiere, organul de cercetare penală ori procurorul este obligat să aducă la cunoştinţa suspectului sau inculpatului că are dreptul de a fi asistat de un avocat ales ori numit din oficiu şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, cu excepţia furnizării de informaţii referitoare la identitatea sa, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
(7) Suspectul sau inculpatul reţinut are dreptul de a-şi încunoştinţa personal avocatul ales sau de a solicita organului de cercetare penală ori procurorului să îl încunoştinţeze pe acesta. Modul de realizare a încunoştinţării se consemnează într-un proces-verbal. Persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fi consemnate în procesul-verbal.
(8) Avocatul ales are obligaţia de a se prezenta la sediul organului judiciar în termen de cel mult două ore de la încunoştinţare. În caz de neprezentare a avocatului ales, organul de cercetare penală sau procurorul numeşte un avocat din oficiu.
(9) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea.
(10) Reţinerea se dispune de organul de cercetare penală sau de procuror prin ordonanţă, care va cuprinde motivele care au determinat luarea măsurii, ziua şi ora la care reţinerea începe, precum şi ziua şi ora la care reţinerea se sfârşeşte.
(11) Suspectului sau inculpatului reţinut i se înmânează un exemplar al ordonanţei prevăzute la alin. (10).
(12) Pe perioada reţinerii suspectului sau inculpatului, organul de cercetare penală sau procurorul care a dispus măsura are dreptul de a proceda la fotografierea şi luarea amprentelor acestuia.
(13) Dacă reţinerea a fost dispusă de organul de cercetare penală, acesta are obligaţia de a-l informa pe procuror cu privire la luarea măsurii preventive, de îndată şi prin orice mijloace.
(14) Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura reţinerii suspectul sau inculpatul poate face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia. Procurorul se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a măsurii reţinerii, procurorul dispune revocarea ei şi punerea de îndată în libertate a celui reţinut.
(15) Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura reţinerii suspectul sau inculpatul poate face plângere, înainte de expirarea duratei acesteia, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior. Prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a măsurii reţinerii, prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior dispune revocarea ei şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.
(16) Procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă, în vederea luării măsurii arestării preventive faţă de inculpatul reţinut, cu cel puţin 6 ore înainte de expirarea duratei reţinerii acestuia.
 
 
(1) Imediat după reţinere, persoana reţinută are dreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus măsura să încunoştinţeze un membru al familiei sale ori o altă persoană desemnată de aceasta despre luarea măsurii reţinerii şi despre locul unde este reţinută.
(2) Dacă persoana reţinută nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetăţean este sau, după caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine, ori a reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul schimbării ulterioare a locului de reţinere.
(4) Organul judiciar care a dispus măsura reţinerii are obligaţia de a aduce la cunoştinţa celui reţinut, în scris şi în limba pe care o înţelege, dispoziţiile alin. (1)-(3) şi de a consemna într-un proces-verbal modul în care s-a realizat încunoştinţarea.
(5) Persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fi consemnate în procesul-verbal.
(6) În mod excepţional, pentru motive temeinice ce vor fi prevăzute în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (4), încunoştinţarea poate fi întârziată cel mult 4 ore, dacă această întârziere este determinată de nevoile excepţionale ale urmăririi penale în cauza respectivă, ce vor fi prevăzute în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (4).
================================================
===================================================================
 

Secțiunea 3 - Controlul judiciar
=======================================

 
(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).
(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
 
 
(1) În mod excepţional, ţinând seama de nevoile urgente ale urmăririi penale, procurorul poate dispune în mod provizoriu, prin ordonanţă, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, pentru cel mult 5 zile.
(2) Cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul, în vederea confirmării măsurii dispuse, înaintând judecătorului de drepturi şi libertăţi dosarul cauzei.
(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (2) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului.
(4) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.
(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent.
(6) Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, prin încheiere, mai înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei procurorului.
(8) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate confirma măsura luată de procuror sau poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia.
(9) În cazul în care măsura este confirmată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat şi poate menţine sau modifica obligaţiile impuse acestuia.
(10) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheierii.

 
(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune, la propunerea motivată a procurorului, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat.
(2) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi propunerea prevăzută la alin. (1) împreună cu dosarul cauzei.
(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) soluţionează propunerea în camera de consiliu în termen de 48 de ore de la înregistrare, cu citarea inculpatului.
(4) Dispoziţiile art. 212 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunerea procurorului, prin încheiere motivată.
(6) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaţiei.
(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune, prin aceeaşi încheiere, luarea măsurii controlului judiciar, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege în cazul în care respinge propunerea de arestare preventivă, de arest la domiciliu sau de luare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune a inculpatului.

 
(1) Judecătorul de cameră preliminară în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar sau instanţa de judecată faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.
(2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată sesizat potrivit alin. (1) dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat.
(3) Prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

 
(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice, direct sau indirect, pe orice cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie de pe ordonanţa procurorului ori, după caz, a încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte şi are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
(7) În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 212 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta.
(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu.
(10) În cazul prevăzut la alin. (8), judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează termen de soluţionare în camera de consiliu în termen de 5 zile de la înregistrarea propunerii sau a cererii, comunicând procurorului şi inculpatului termenul fixat.
(11) Procurorul înaintează dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi în termen de cel mult 24 de ore de la solicitarea acestuia.
(12) Propunerea procurorului se comunică inculpatului, iar cererea inculpatului se comunică procurorului.
(13) Judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează propunerea sau cererea în lipsa inculpatului şi a procurorului. Inculpatul şi procurorul au dreptul de a depune concluzii scrise, care sunt prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 24 de ore înainte de expirarea termenului stabilit pentru soluţionarea propunerii sau a cererii.
(14) Dacă, în cursul urmăririi penale, s-a impus inculpatului obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), judecătorul de drepturi şi libertăţi care a luat măsura verifică din oficiu, prin încheiere, la fiecare 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat stabilirea acestei obligaţii, dispunând, după caz, înlocuirea ori încetarea ei.
(15) În cazul prevăzut în alin. (14), judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în camera de consiliu, prin încheiere, în lipsa inculpatului şi a procurorului. Inculpatul şi procurorul au dreptul de a depune concluzii scrise, care sunt prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea termenului de verificare stabilit şi comunicat de acesta.
 
-------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------
 
 
 
(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.
(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Dispoziţiile art. 212-215 se aplică în mod corespunzător.
 
 
(1) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate, la dispoziţia organului judiciar, ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.
(2) Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.
(3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2). Dispoziţiile art. 215 alin. (3)-(13) se aplică în mod corespunzător.
(4) Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).
(5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (12).
(6) În celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii.
(7) Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.
(8) Cauţiunea se restituie sau se confiscă, după caz, la sesizarea procurorului ori la cererea inculpatului, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă procurorul pronunţă o soluţie de netrimitere în judecată. Dispoziţiile alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.
(9) Soluţionarea cererii sau a sesizării se face în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului.
(10) Împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa superioară, în termen de 48 de ore de la comunicare.
(11) Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului, cărora li se comunică data stabilită pentru soluţionarea contestaţiei, precum şi dreptul de a depune concluzii scrise până la acea dată.
(12) În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
(1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 223 şi luarea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1).
(2) Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se face ţinându-se seama de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.
(3) Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infracţiunea de evadare.

joi, 18 iunie 2015

Victor Ponta... nu se simte prea bine! Victor Ponta, schimbari importante in declaratia de avere, completata in ultimele zile. Important UPGRADE


Prim-ministrul Victor Ponta si-a modificat cu mult declaratia de avere depusa in luna iunie, la cateva zile dupa ce a fost audiat la DNA si inainte de a pleca in Turcia, pentru a se opera la genunchi.

Potrivit paginii sale de pe site-ul Camerei Deputatilor, Victor Ponta a completat declaratia vineri, pe 12 iunie, in aceeasi zi in care a avut loc votul pe motiunea de cenzura depusa de PNL si in care premierul a plecat in capitala azera Baku, pentru a participa la deschiderea Jocurilor Europene.

Declaratia a fost inregistrata ulterior la Camera Deputatilor pe 15 iunie, luni, cand prim-ministrul a plecat pentru a se opera la o clinica din Turcia.

In primul rand, se observa ca acesta si-a schimbat domiciliul, din satul Baia de Fier, judetul Gorj, in Bucuresti.

Alegeri prezidentiale 2014: Ce avere are Victor Ponta

La capitolul terenuri, a disparut cel intravilan de 1.371 de metri patrati, din Baia de Fier, din ultima declaratie de avere, din 12 martie 2014, care fusese cumparat de Ponta in 2006. Au aparut in schimb doua noi terenuri, ambele detinute de sotia sa, Daciana Sarbu - unul intravilan, in Prahova, de 5.822 de metri patrati, cumparat in anul 2001, si unul forestier, in Dambovita, de 5.003 metri patrati, cumparat in anul 2002.

Orban l-a reclamat pe Ponta la ANI: il acuza ca isi ascunde averea

In ce priveste cladirile, a ramas apartamentul din Bucuresti, de 95 de metri patrati, cumparat in 2012, pe care il detine in coproprietate cu sotia sa. Au disparut insa cele doua apartamente din Capitala, cumparate in 2013, prin "dobandire prin lichidarea patrimoniului cabinet de avocat 'Ponta Victor Viorel'", in suprafata de 65 de metri patrati fiecare si care erau obtinute in anul 2013, premierul fiind singurul titular. Cele doua au fost vandute cu cate 75.000 de euro, pe 29 mai 2015, cu o saptamana inainte de a fi audiat la DNA.

marți, 16 iunie 2015

Ultima ora: prin proiectul de lege privind pensiile militare de stat inițiat de Guvern, niciun militar nu va avea o pensie diminuată

 
Președintele Comisiei de apărare a Senatului: Niciun militar nu va avea o pensie mai mica.
 
Președintele Comisiei pentru apărare a Senatului, Marius Obreja, a afirmat marți că prin proiectul de lege privind pensiile militare de stat inițiat de Guvern, care se află în dezbaterea Camerei superioare, niciun militar nu va avea o pensie diminuată. 

"Am avut în vedere prin această lege ca niciun militar aflat în pensie să nu se trezească cu pensiile diminuate și disonanțele din actuala lege să fie puse în regulă.
Nimeni nu va avea o pensie mai mică decât acum",
a declarat Obreja.
 
El a precizat că într-o primă dezbatere a proiectului în ședința comună a Comisiei de apărare și Comisiei de muncă ale Senatului au fost amendate două articole, restul proiectului urmând a fi analizat săptămâna viitoare.

"Au fost admise două amendamente, care se referă la baza de calcul pentru pensiile militare de stat, care este venitul brut al funcției de bază pe ultimele șase luni, la care se adaugă brutul funcției militare avute. Un alt amendament se referă la plafonarea la 100% a pensiei, pentru că în varianta Guvernului putea să ducă la o pensie de peste 100% din veniturile avute în timpul activității. Pensiile militarilor sunt luate ca 80% din veniturile brute avute în ultimele șase luni de activitate",
a explicat Obreja.

duminică, 14 iunie 2015

Generalul Gabriel Oprea, o scaldă in draci! Politica dâmboviţeană... gâfâie de prea multa... 'onoare si demnitate'! In curand, vesti importante! Ţineţi-vă bine, revine circul pdl-isto/pnl-ist! Sub zodia blestemului!


Vicepremierul Gabriel Oprea:
"Dacă aş fi în locul lui Victor Ponta, mi-aş da demisia".
Liderul UNPR, Gabriel Oprea, mai ameninţă cu retragerea de la guvernare dacă PSD modifică Codul Penal. 14 Iunie 2015.

 "Dacă aş fi în locul lui Victor Ponta, mi-aş da demisia"
a spus Gabriel Oprea la PRO TV. Declaraţia surprinzătoare a vicepremierului României vine la două zile după ce opoziţia nu a reuşit să dărâme Guvernul.

 
Liderul UNPR, Gabriel Oprea, mai ameninţă cu retragerea de la guvernare dacă PSD modifică "pe furiş" Codul Penal - sunt la un pas de a trece 22 de proiecte, cele mai multe iniţiate de parlamentari PSD, dar care nu au primit avizul Ministerului Justiţiei - de aici şi dorinţa unora de a-l demite pe Robert Cazanciuc. Acesta negociază însă trecerea la UNPR, partid care anunţă că o susţine pe Laura Codruţa Kovesi pentru încă un mandat în fruntea DNA dar şi toate proiectele preşedintelui Klaus Iohannis din zona de securitate naţională.

Preşedintele UNPR, vicepremier Gabriel Oprea:
"Eu, Gabriel Oprea, membru al Guvernului dar şi preşedintele UNPR, milităm întotdeauna pentru, se poate verifica, întărirea justiţiei. Avem doi piloni, interesul naţional şi statul român, şi milităm pentru întărirea statului român. Am spus şi lui Victor Ponta şi colegilor de coaliţie când constatăm că se lucrează la Codul Penal pe furiş sau se doreşte un atac asupra statului român, pe noi ne pierde parteneri".

sâmbătă, 13 iunie 2015

Felicitari, Ponta! Pentru a sustine tara ta, poporul tau, sportivii nostri, NU ai nevoie de 'aprobarea' niciunei "Inalte Porti" / 'cancelarii'! Excelent, Victor Ponta!


Ponta a mers în Azerbaidjan, pentru ceremonia deschiderii Jocurilor Europene. Premierul a stat în spatele lui Vladimir Putin, în tribuna oficială. REACŢIA Cancelariei Prezidenţiale - FOTO

Premierul Victor Ponta a ajuns, vineri după-amiază, în Azerbaidjan, pentru a asista la ceremonia organizată la deschiderea Jocurilor Europene de la Baku, relatează site-ul de ştiri Azertag.az.

La coborârea din avion pe Aeroportul internaţional "Heidar Aliev" din apropiere de Baku, Ponta a fost întâmpinat de oficiali din cadrul Ministerului azer de Externe şi de reprezentanţi ai Comitetului de organizare a Jocurilor Europene 2015, scrie Azertag.az.


Într-o fotografie transmisă de presă din tribuna oficială, Ponta este arătat în spatele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, la deschiderea Jocurilor Olimpice.


Ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene de la Baku s-a desfăşurat vineri seară în capitala Azerbaidjanului.

Echipa olimpică a României va avea în componenţă 147 de sportivi, 83 de băieţi şi 64 de fete, la Jocurile Europene de le Baku, programate în perioada 12-28 iunie, aceştia urmând să participe la 22 de sporturi şi discipline sportive.

      
Şeful Cancelariei Prezidenţiale: Ponta nu ne-a informat că merge la Baku, prezenţa este o greşeală

Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, afirmă că el a decis să nu mai meargă la deschiderea Jocurilor Europene de la Baku după ce a constatat că toţi liderii din UE sunt reprezentaţi la un nivel foarte redus şi arată că prezenţa premierului Victor Ponta la ceremonie este o greşeală.

"Mi-ar fi făcut plăcere să fiu în numele preşedintelui României, dar sunt anumite lucruri pe care trebuie să le luăm în considerare când dăm curs unor asemenea invitaţii. Atunci când am văzut că toţi cei din Uniunea Europeană merg la un nivel de reprezentare foarte redus, am decis şi eu să nu mai merg. Noi nu am fost informaţi (că premierul Ponta va fi prezent la Baku-n.r.), prezenţa premierului României, dacă mă întrebaţi pe mine, mi se pare o greşeală de politică externă", a spus Mihalache la Realitatea TV, întrebat cum comentează faptul că Ponta s-a dus la Baku deşi liderii europeni au anunţat că vor boicota deschiderea Jocurilor Europene şi nu vor fi prezenţi, din cauza problemelor din Azerbaidjan legate de respectarea drepturilor omului.

El a precizat totuşi că a fost primită informaţia că Ponta va pleca în Azerbaidjan, dar nu de la acesta, ci "din alte surse".

joi, 11 iunie 2015

PNL(pdl)... nu vede,nu aude,nu pricepe! Ei 'e' foarte ocupati! Aloo...,Alinutza/Vasilica al lu'Blaga&CoGasca, Qu'est-ce que vous faites? Cu ce dracu va ocupati voi?


Banca Mondială a revizuit în creștere la 3% estimările privind avansul economiei românești în acest an.

Banca Mondială a revizuit în creștere la 3% estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 2,9% cât estima în ianuarie, potrivit raportului bianual 'Global Economic Prospects' publicat miercuri de instituția financiară internațională.

În schimb, Banca Mondială a lăsat nemodificate prognozele pentru 2016, când România ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,2%, și chiar a revizuit în scădere cu 0,4% estimările pentru 2017, de la 3,9% la 3,5%.

La nivel regional, Banca Mondială estimează că regiunea Europa emergentă și Asia Centrală (în care este inclusă și România) va suferi o încetinire a ritmului de creștere economică, de la 2,4% în 2014 până la 1,8% în 2015. 'Scăderea prețului petrolului și tensiunile geopolitice sunt doar parțial compensate de revenirea moderată din zona euro. Revenirea a fost una inegală în întreaga regiune, afectată de moștenirile crizei financiare globale, în special de bilanțurile băncilor (Bulgaria, Serbia și într-o mai mică măsură România', se arată în raportul Băncii Mondiale.
În ceea ce privește riscurile la adresa regiunii, Banca Mondială consideră că acestea constau într-o nouă scădere a prețului petrolului, escaladarea tensiunilor geopolitice și o înăsprire bruscă a condițiilor financiare globale. La acestea se adaugă o revenire sub așteptări a economiei globale și o soluționare nefavorabilă a problemelor dintre Grecia și creditorii săi.

În România, bugetul pentru anul 2015 este fundamentat pe o creștere economică de 2,5%, iar produsul intern brut este estimat la 709,681 milioane de lei. Produsul intern brut a crescut, în primul trimestru al acestui an, cu 4,3% față de primul trimestru al anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul IV 2014, contribuții semnificative la avansul economiei având comerțul cu ridicata (1%) și industria și comunicațiile (0,9% fiecare), reiese din datele publicate recent de Institutul Național de Statistică.

marți, 9 iunie 2015

NO COMMENT. Traian Basescu sustine ca locuinta din strada Gogol nu respecta normele unei resedinte de protocol


Fostul presedinte Traian Basescu sustine, intr-o scrisoare adresata Secretariatului General al Guvernului, ca imobilul din strada Gogol nr. 2, resedinta repartizata anul acesta de Executiv drept resedinta de protocol pentru fostul presedinte, nu respecta normele pentru un fost sef de stat.

In documentul obtinut de Agerpres, Basescu afirma ca, desi s-au depus eforturi de imbunatatire a calitatii imobilului, acesta nu dispune de spatiul necesar functionarii unui cabinet de lucru, nici de un salon de primire pentru vizitatori, nu are garaj si nu asigura protectia lui si a familiei sale.
"Imobilul nu asigura protectia locatarilor, adica nici protectia fizica si nici intimitatea mea si a familiei mele nici in interiorul imobilului si nici in curte, urmare a faptului ca pe toata latura de sud-vest a curtii si a locuintei se afla construit un bloc cu patru etaje, ceea ce permite supravegherea cu usurinta a persoanelor care locuiesc in imobilul si in curtea imobilului din strada Gogol, nr. 2, dar si a persoanelor care viziteaza acest imobil",
se arata in scrisoarea lui Basescu catre SGG din 5 iunie a.c.

Fostul sef al statului mai afirma ca responsabili pentru "eventualele incidente" sunt cei care au semnat hotararea de guvern prin care i s-a alocat locuinta de protocol din strada Gogol.
"Va atentionez ca, din acest punct de vedere, intreaga responsabilitate pentru eventualele evenimente sau incidente ce ar putea sa apara in timp (violarea intimitatii, intrarea prin efractie in curte sau in locuinta, afectarea sigurantei mele si a familiei mele, etc) vor fi in responsabilitatea RAAPPS si a Guvernului Romaniei prin domnii Victor Viorel Ponta, Ion Moraru si Darius Bogdan Valcov, in calitate de semnatari ai HG nr. 60 din 2015",
sustine Basescu.

El indica in scrisoare si o serie de solutii pentru rezolvarea neajunsurilor pe care le sesizeaza.

"Consider ca repartizarea apartamentului nr. 1 din strada Eminescu nr. 44-48 ar rezolva problema cabinetului de lucru si a salonului de primire, asigurarea pe moment a doua spatii de parcare intr-un garaj al RAAPPS, aflat in apropierea imobilului din strada Gogol, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie construit unu garaj pentru doua masini pe terenul aferent imobilului din strada Gogol nr. 2",


propune Basescu.

duminică, 7 iunie 2015

3 ani de la inceputul sfarsitului regimului Basescu-MRU-Predoiu... sI CE DACA! Unii din PNL(pdl) / PMP lui Băsescu / PSRO-ul lui Geoană... vor PUTEREA... cu de la ei putere! VOTUL poporului roman, nu conteaza! Romani, treziti-va!


În urmă cu 3 ani, pe 27 aprilie 2012, a avut loc un moment unic în istoria post-decembristă a României – ​guvernul ​un​ui​ regim abuziv și corupt a fost înlocuit, grație mecanismului democratic al moțiunii de cenzură, de ​o coalitie a partidelor din opoziţie.
 
A fost prima (şi singura) dată când o astfel de schimbare s-a produs în România democratică – moţiuni de cenzură au mai fost votate (cazul Boc), dar schimbări de guvern au fost doar o singură dată – acum 3 ani!​
 
De aceea, îi invit pe toți parlamentarii care au votat moțiunea pe 27 aprilie 2012 să participe luni, la Palatul Parlamentului, la evenimentul 3 ani de la începutul sfârșitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu”. Evenimentul are loc de la ora 18:00, la sala I.I.C. Brătianu.
 
Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic și social!​
 
​De altfel, având în spate un val legitim de susținere populară, USL a dat o imensă lovitură regimului Băsescu-MRU-Predoiu, lovitură care va rămâne în cărțile de istorie.
 
Pentru mine, Uniunea Social Liberală a fost și va rămâne cel mai important și puternic proiect politic al României. ​Indiferent de ce a urmat​, acesta a îndeplinit probabil cel mai important obiectiv al ultimilor ani: a făcut dreptate pentru milioanele de români asupriți de un regim extrem de dăunător!
De aceea, vreau să marcăm împreună acel moment istoric.
 
Datorită zilei de 27 aprilie 2012, românii au acum 3 ani de creștere economică, după 3 ani de scădere. Datorită acelui moment, peste un milion de români au salariul minim de 1.050 de Lei începând din această vară, și nu de 700. Datorită celor 235 de parlamentari care au votat moțiunea de cenzură, avem spitale redeschise, TVA de 9% la alimente și nu de 24%, șomaj la un minim istoric și nu disponibilizări pe bandă rulantă, rată de absorbție a fondurilor europene de cca 55% și nu de 7% și multe altele.

Dialog între doi gemeni nenăscuţi

MOTTO-ul... unui grup de tineri... si frumosi!

Search mehedinti blog online:

Lista mea de bloguri